Inteligența artificială presează universitățile să se concentreze mai mult pe programe de recalificare permanentă și să promoveze competențele „de neînlocuit”, „care nu sunt ușor automatizabile” – rectorul Universității de Vest, Marilen Pirtea

Transformarea cunoașterii și tehnologiei prin inteligență artificială, ce are impact direct asupra economiei, va presa universitățile să se concentreze pe programe mai flexibile, cu accent pe cele de „recalificare permanentă a absolvenților”, crede rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, într-un punct de vedere cu privire la efectele AI în mediul academic și piața muncii. 

Tot AI va determina instituțiile de învățământ superior „să promoveze studiile în care sunt de neînlocuit competențele complexe și creative, specifice gândirii umane, care nu sunt ușor automatizabile”, mai crede reprezentantul UVT.

Rectorul Pirtea, în punctul de vedere publicat marți:

• „Adoptarea tehnologiilor AI se va generaliza și în Europa. Acest fenomen, al transformării cunoașterii și tehnologiei, cu impact direct în dinamica economiei globale, va încuraja comunitățile academice din universitățile europene să anticipeze schimbările din economia reală, să implementeze programe de educație mai adaptate și mai flexibile, cu o concentrare mai mare asupra programelor de recalificare permanentă a absolvenților, să promoveze studiile în care sunt de neînlocuit competențele complexe și creative, specifice gândirii umane, care nu sunt ușor automatizabile și care nu vor fi operabile de agenții AI. Universitățile sunt invitate, prin aceste repere ale noilor realități economice, să colaboreze cu mediul de afaceri, pentru a adapta formarea profesională a cursanților la nevoi ale economiei reale, pe termen lung. În plus, universitățile merită să treacă la următorul nivel, așa cum UVT a demonstrat deja că este posibil. Noi (UVT – n.red.) am implementat studiul limbajelor în care sunt utilizați agenți AI de către toți studenții interesați, pentru a introduce utilizarea conștientă a avantajelor date de AI, în paralel cu un accent special pe care îl punem pe dezvoltarea gândirii critice și creativității”.

Amintim că instituțiile românești de învățământ superior lipsesc din clasamentul internațional al universităților pentru domeniul de studiu Inteligență Artificială, inclus în premieră în rankingul Shanghai după domenii de studiu 2025, publicat marți, 18 noiembrie. Absența universităților românești se face simțită în condițiile în care multe alte țări din centrul și estul Europei apar în această listă, alături de majoritatea țărilor vest-europene.

Marilen Pirtea a pornit în comentariul său de la un instrument de simulare dezvoltat de Massachusetts Institute of Technology, Iceberg Index, care, potrivit UVT, realizează un model de analiză big-data despre forța de muncă americană prin prisma abilităților, sarcinilor, ocupațiilor și locației, interpretând o economie a muncii care cuprinde 151 milioane de lucrători din SUA. Studiul arată cum tehnologiile bazate pe AI au înlocuit deja munca umană, ajungând la aproape 12% din totalul forței de muncă prestate în SUA.

Potrivit rectorului UVT Marilen Pirtea:

• „Datele recente despre economia muncii în SUA arată că intervenția tehnologiilor și sistemelor AI se manifestă nu doar în cazul ocupațiilor care necesită skill-uri simple, sunt și multe posturi din HR, logistică, finanțe, administrație și servicii profesionale în care agenții AI înlocuiesc forța de muncă umană cu capacități complexe. Ocupațiile de tip gulere-albe (white-collar) încep să fie operate de tehnologia AI, fără să se poată prezice cu claritate orizontul de timp în care acest domeniu terțiar va fi dominat de tehnologiile AI. Unele studii conexe arată că impactul tehnologiilor AI tinde să fie hibrid, așadar nu unilateral, fiind întâlnite cazuri în care automatizarea prin AI a sarcinilor reduce partea de muncă manuală și rutinieră, conducând simultan la creșterea nevoilor de abilități umane complementare, respectiv a celor ce presupun creativitate, gândire critică, adaptabilitate, comunicare. Aceste concluzii ne arată că în economia muncii, agenții AI nu vor înlocui practic munca umană, ci vor favoriza instalarea unui tip de simbioză a muncii hibride, în care intervenția umană își alătură operații ale agenților AI.”

• „Mai mult, se poate observa din studiul care a utilizat indexul Iceberg Index că tehnologiile AI ocupă deja sub-sectoare din economia muncii, au deja capacitatea de a prelua o parte semnificativă din ocupațiile realizate de oameni, în special în anumite sectoare de muncă în sectorul terțiar, al serviciilor și activităților administrative, dar creativitatea umană nu poate lipsi în contextul acestor categorii de activități. Se observă că, în multe cazuri, automatizarea sarcinilor repetitive permite oamenilor să se concentreze pe activități cu valoare creativă mai mare”.