Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, atrage atenția că „un președinte extremist înseamnă sfârșitul democrației”. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, profesorul de istorie a identificat trei cauze care au condus la majoritatea covârșitoare – 40,96% dintre voturi – cu care candidatul extremist George Simion s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale 2025. Scorul lui Simion este dublu față de cel obținut de candidatul pro-european Nicușor Dan, care s-a calificat în turul II cu 20,99% din voturi.
Mihai Manea, președinte al Asociației Profesorilor de Istorie, a explicat pentru Edupedu.ro că „un președinte extremist înseamnă sfârșitul democrației” și că „democrația românească este în impas”.
„Eu nu știu dacă, pe românește, holograma pe care ne-a transmis-o de față cu echipele sale la sediul campaniei (n.red candidatul extremist George Simion) va fi politica oficială a sa de comunicare cu «Poporul», dar este o dovadă a faptului că democrația românească este în impas”, a mai spus profesorul Manea.
„Nimeni nu se gândește la consecințe, nu vede dincolo de momentul votului ce consecințe vor apărea, din cauza unui singur lucru: în România post-decembristă n-au existat ideologii, n-au existat programe politice”, a spus Mihai Manea.
Redăm interviul integral cu profesorul Mihai Manea
Edupedu.ro: Ce explicație aveți pentru faptul că 40% dintre cei cu drept de vot au ales un candidat extremist?
Mihai Manea, profesor de istorie: Rezultatul votului nu este o surpriză. Candidatul suveranist era dat de sondaje pe un loc fruntaș. Este supriza legată de ceea ce se numește ponderea. Este halucinant că 40% dintre românii care au mers la urne au votat un candidat suveranist. Există mai multe cauze, explicații. Din punct de vedere istoric, ar trebui să știm că accederea unui lider al extremei drepte se poate face și în interiorul statului de drept. Noi asistăm astăzi la statul de drept țintit în Europa, unde avem iliberalism: în Slovacia, Ungaria, avem un guvern de mână forte, autoritar la Roma. Nu întâmplător vicepremierul italian a salutat victoria candidatului suveranist la București.
Edupedu.ro: Care ar putea fi cauzele?
Mihai Manea, profesor de istorie: În primul rând, este legat de faptul că democrația românească este în impas. Oamenii nu mai au încredere în instituțiile statului.
Doi: faptul că s-a dezvoltat atât de mult, vreme de cinci luni, teza «Vrem turul 2 înapoi». Moștenirea acestei teze este un element care trebuie luat în considerare.
Trei: este surprinzător că tânăra generație, vârsta 18-24 de ani, a votat masiv candidatul suveranist.
Mai există ceva: nu uitați ceea ce se numește moștenirea, influența politicii lui Trump în Europa, în care a început să se vadă ceea ce se numește „rolul poporului”. Candidatul suveranist ne-a vorbit ieri despre rolul poporului și reîntoarcerea la ordinea constituțională. Eu nu știu dacă, pe românește, holograma pe care ne-a transmis-o de față cu echipele sale la sediul campaniei va fi politica oficială a sa de comunicare cu Poporul, dar este o dovadă a faptului că democrația românească este impas.
Și, nu în ultimul rând, nimeni nu se gândește la consecințe, nu vede dincolo de momentul votului. Ce consecințe vor apărea, nu se gândește, din cauza unui singur lucru: în România post-decembristă n-au existat ideologii, n-au existat programe politice. Totul este făcut pentru X persoană, Z persoană. Nu avem ideologii, nu avem programe. Am citit foarte recent un studiu extraordinar că între români e foarte greu de văzut ce înseamnă extrema dreaptă, extremă stângă, ce este este una, ce este este alta. Deci toate la un loc ne duc la faptul că respectivul candidat suvenanist a luat 40% din voturi.
Edupedu.ro: Ce ar însemna un președinte extremist pentru democrație?
Mihai Manea, profesor de istorie: Un președinte extremist ar însemna sfârșitul democrației. Sunt ani negri pentru democrație. Și România se va duce către iliberalism. Dacă vă duceți la Budapesta sau duceți la Bratislava, n-o să vedeți prin stradă elemente care să ne arate regimuri autoritare. În momentul de față însă și la români, în România ne îndreptăm către zile negre pentru democrație. Democrația românească este în impas pentru simplul motiv că suveranismul a luat avânt și un avânt foarte mare.
Edupedu. ro: Ce este iliberalismul?
Mihai Manea, profesor de istorie: Iliberalismul este o ideologie dezvoltată mult în Europa ultimilor ani, ultimelor două decenii, mai ales în Europa Centrală, care cultivă, dacă vreți, teme false, exagerate, „poporul”, „rolul poporului”, „poporul își ia în mâna sa soarta”.
Iliberalismul vrea să vorbească în numele poporului, deși poporul nu-i altceva decât un instrument care acționează pentru democrație. E foarte bine reprezentat de Victor Orban și de partidul Fides în Ungaria, a câștigat adepți serioși în Slovacia, sub președinția lui Robert Fico, iar în ultimă instanță vorbim de președinția guvernului italian, a doamnei Georgia Meloni. Lucrurile nu par la prima vedere că s-ar întâmpla, dar acolo o analiză profundă a scos la iveală faptul că încălcările drepturilor omului se produc, lupta asta împotriva diversității, a egalității, gândiți-vă ce face Donald Trump în Statele Unite pe tema asta.
Este o campanie puternică împotriva acestui lucru și, nu în ultimă instanță, candidatul suveranist din România a preluat ideea liderului autoritar tip Donald Trump, deși n-o declară întotdeauna. El vede mai mult în Meloni un idol, dar prin Donald Trump el vede un erou, dacă vreți.
Sigur, iliberalismul este un pericol care se manifestă și continuă să existe.
Edupedu.ro: Spuneați că foarte mulți tineri au votat masiv candidatul suvernist.
Mihai Manea, profesor de istorie: Da, am văzut în câteva sondaje. Sunt dacă vreți, nostalgici, către autoritarism, către putere, deși n-au cunoscut regimul comunist. Regimul comunist e ceva așa departe, ei nu l-au cunoscut. Dar familia le prezintă comunismul într-un alt fel. Sunt și punctele slabe ale educației, pentru că la școală sunt ore care se fac de mântuială.
Edupedu.ro: S-ar mai putea vorbi în această perioadă până la alegeri despre democrație la o lecție de istorie la liceu? În această perioadă, de exemplu, ar putea profesorii de istorie să abordeze într-un fel?
Mihai Manea, profesor de istorie: Nu numai că ar putea, ci profesorii ar trebui să spună că e o temă de actualitate și este o temă care necesită foarte multă clarviziune. Și o luare de atitudine.
Edupedu.ro: Cum ați aborda dumneavoastră, acum, la o oră de istorie, pentru clasa a XI-a și a XII-a: extremism versus democrație, pericolul de pierde democrația?
Mihai Manea, profesor de istorie: Să facă o paralelă: instalarea nazismului la putere în Germania sau a fascismului din Italia și situația de acum. Aș încerca să găsesc puncte comune. Nu aș pune problema ce s-a întâmplat, asta nu e o întrebare de clasă, e o întrebare a lumii științifice, a academicienilor. Nu este pentru lumea claselor, dar aș încerca permanent să fac o comparație și a le spune ce pierd, pe înțelesul lor”.
Context: La alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, candidatul extremist George Simion a obținut o majoritate de peste 40% dintre voturi, asigurându-și locul în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Pe locul al doilea, la o distanță de 20% s-a situat Nicușor Dan, candidatul pro european.