Ion Zoican, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a declarat la Cluj că proiectele cu planurile-cadru pentru liceu „sunt ambalate prost”. Acesta a mai spus că a aflat că persoanele care au lucrat la planurile-cadru sunt din „tot felul de alianțe, de ONG-uri, care se pricep la învățământ doar din perspectiva că văd prin afară și încep să traducă la noi niște cuvinte, niște termeni și niște ocupații”.
Amintim că Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a anunțat o „caravană națională de consultare privind planurile-cadru pentru liceu”. Într-un comunicat de presă FSLI, cea mai mare organizație sindicală din Învățământ, scrie despre „un demers fără precedent în sistemul de educaţie”.
„(Proiectele de planuri-cadru pentru liceu – n.red) sunt ambalate prost. (…) Cei care au lucrat acolo, mai aflăm și noi pe aici, pe acolo, sunt din tot felul de alianțe, de ONG-uri, care se pricep la învățământ doar din perspectiva că văd prin afară și încep să traducă la noi niște cuvinte, niște termeni și niște ocupații, care zic ei că ar fi bune. Nu tot timpul sunt. Da, să mergem în încetișor, dacă vrem să facem ceva, să fie o construcție reală. Dacă vreți să ne batem joc, se poate face foarte ușor (…)”, a precizat Ion Zoican.
George Purcaru, vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a menționat că sindicatele profesorilor nu au fost chemate de Minister să se implice în elaborarea planurilor-cadru:
„Pe această cale fac din nou precizarea că noi, reprezentanții angajaților din învățământ, nu am fost implicați în ceea ce privește elaborarea acestor planuri-cadru, acestor propuneri de de plan-cadru, ci se va întruni o viitoare comisie de validare, ceea ce nu este tocmai în regulă. (…).
Era important să fim chemați când s-au făcut propuneri și s-au lucrat în grupurile de lucru pentru viitoarele planuri-cadru pentru liceu. Acum, sigur, noi am spus că această grabă și această dorință a noastră de a culege informațiile ar trebui să fie privită cu ochi buni de către Ministerul Educației, pentru că nu facem altceva decât să venim în sprijinul Ministerului cu ideea de reformă așa cum trebuia făcută. Trebuia făcută o analiză foarte amănunțită și un impact în ceea ce privește aceste schimbări pe educație, pentru că ne jucăm cu viitorul țării, cu viitorul copiilor noștri. Și eu cred că e foarte important să nu facem experimente, experimente nereușite. După 30 și de ani de la Revoluție, noi tot facem reforme și se pare că nu găsim calea cea bună”, a declarat George Purcaru.
Președintele FSLI Sector 1, Sorin Dragne, a acuzat, în prima dezbatere națională în format fizic pe proiectele de planuri-cadru de liceu 2025, că sindicatele din educație nu au fost consultate pentru actualele proiecte de planuri-cadru pentru elevii care intră la liceu din 2026.
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), George Purcaru, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „noi, sindicatele, n-am făcut parte din acest grup de lucru” pentru planurile-cadru de liceu 2025. Referitor la planurile-cadru de liceu, acesta a invocat secretomania Ministerului în privința grupului de lucru.
- Componența parțială a comisiilor pentru planurile-cadru a fost trimisă de Ministerul Educației într-un răspuns la interpelarea deputatului USR Filip Harnaveanu, secretarul Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui comunicat de presă remis de acesta.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.