Judecătoria Oradea precizează că decizia celor două familii din Bihor care și-au retras copiii de la o școală acreditată pentru a-i înscrie într-o instituție neacreditată în România, este „o formă de împiedicare a îndeplinirii obligației legale de participare la învățământul general obligatoriu”, potrivit motivării deciziei consultate de Edupedu.ro. Legea Educației nr. 198/2023 impune „obligativitatea prezenței fizice a elevilor într-o unitate de învățământ acreditată”, mai scrie instanța. Este pentru prima oară când o decizie judecătorească explică clar acest aspect. Instanța mai spune că „retragerea nejustificată a copilului de la școală sau împiedicarea participării la cursuri constituie o încălcare a acestei obligații și, prin urmare, este pedepsită conform art. 380 Cod penal”.
- Amintim, două familii din Bihor au fost condamnate la câte 5 luni de închisoare, cu amânare timp de 2 ani, pentru că și-au retras copiii de la școală pentru a face homeschooling. Decizia nu este definitivă, poate fi atacată în termen de 10 zile de la data de 26 februarie.
- De remarcat, instanța nu obligă părinții să reînscrie copiii la o școală din sistemul de învățământ din România, cum s-a întâmplat în alt caz, când părinții a patru copii au fost obligați în premieră de Curtea de Apel Oradea să reînscrie copiii la o școală acreditată de pe teritoriul României. Părinții le-au arătat inspectorilor de la asistență socială cereri de transferul ale copiilor, depuse la Liceul Teologic Penticostal Betel Oradea.
În motivarea deciziei Judecătoriei Oradea, consultată de Edupedu.ro, prin care a condamnat două familii din Bihor la câte 5 luni de închisoare, cu amânare timp de 2 ani, pentru că și-au retras copiii de la școală pentru a face homeschooling, se menționează că schimbarea școlii prin retragerea copiilor de la o unitate de învățământ acreditată la una neacreditată pe teritoriul României, este „o formă de împiedicare a îndeplinirii obligației legale de participare la învățământul general obligatoriu”.
În plus, „retragerea nejustificată a copilului de la școală sau împiedicarea participării la cursuri constituie o încălcare a acestei obligații și, prin urmare, este pedepsită conform art. 380 Cod penal”. Articolul prevede că „se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
Instanța precizează că potrivit Legii Educației nr. 198/2023, sistemul de învățământ preuniversitar impune „obligativitatea prezenței fizice a elevilor într-o unitate de învățământ acreditată. Astfel, în lipsa unui cadru normativ explicit care să reglementeze homeschoolingul sau educația online ca alternative echivalente ale învățământului tradițional, aceste forme nu sunt recunoscute ca modalități valide de îndeplinire a obligației școlare în România„, spune instanța.
Mai mult, pentru că părinții au invocat că și-au înscris copiii la entități neacreditate în România pentru că fie sunt acreditate în statul de origine, fie CNRED echivalează diplomele în țara noastră, instanța precizează:
- „În cazul altor instituții, precum HomeLife Academy, diplomele emise nu sunt recunoscute ca echivalente cu diploma de bacalaureat, întrucât aceste entități nu sunt acreditate de agențiile de acreditare recunoscute oficial în țara de origine”.
- „Recunoașterea ulterioară a diplomelor nu modifică obligațiile privind organizarea învăţământului preuniversitar în România: chiar dacă, în anumite condiţii, diplomele emise de instituții străine pot fi recunoscute ulterior prin măsuri compensatorii, acest fapt nu afectează cerințele legale privind organizarea învățământului preuniversitar în România”.
Judecătoria Oradea subliniază și că părinții (n. red, cele două familii) știau că respectivele entități unde și-au înscris copiii sunt neacreditate în România, „însă acest aspect nu i-a determinat să își schimbe decizia„.
„Din declarațiile inculpaților reiese că aceștia au fost informați în mod expres cu privire la nerespectarea reglementărilor naționale privind acreditarea acestor unități de învățământ. În ciuda acestei cunoștințe, inculpații nu au schimbat decizia de a înscrie copiii într-un sistem de educație neacreditat în România, ceea ce sugerează că aceștia au acționat cu intenție. (…) Inculpații au prevăzut rezultatul faptei lor, și anume retragerea copiilor de la învățământul general obligatoriu, însă, deși nu au avut ca scop principal acest rezultat, l-au acceptat ca posibilitate. Drept urmare, acțiunile lor sunt caracterizate de o intenție indirectă, deoarece au cunoscut și acceptat riscul ca decizia lor să ducă la încălcarea legii privind educația obligatorie din România”, scrie în decizie.
De asemenea, Inspectoratul școlar județean a informat liceul de unde au fost retrași copiii, „că acest tip de învățământ nu este acreditat și nu este reglementat de legislația în vigoare din România”.
Copiii au fost retrași de la școală în 2022 și înregistrați la entități neacreditate în România
În 8 august 2022, înainte de începerea unui nou an școlar, o familie din Bihor a decis să îi retragă de la școală pe copiii lor care învățau în clasa a II-a, respectiv a IV-a.
„Odată cu cererea, aceasta a anexat o fotocopie a documentelor care atestau înscrierea celor doi copii la o unitate de învățământ din străinătate, de tip homeschooling”, se menționează în decizie.
La scurt timp, câteva săptămâni mai târziu, „într-un mod similar, la data de 29 august 2022, o altă familie, inculpata (…) în calitate de părinte al minorei (…), elevă în clasa a IV-a, a depus o cerere de retragere a acesteia din unitatea de învățământ, anexând o fotocopie după documentele care confirmau înscrierea copilului la o unitate de învăţământ din străinătate”.
După depunerea cererilor de retragere, „unitatea de învățământ nu a eliberat foile matricole pentru cei trei minori, solicitând în prealabil un punct de vedere din partea Inspectoratului Școlar. Ulterior, liceul a primit un răspuns oficial din partea Inspectoratului Școlar, prin care se preciza că acest tip de învățământ nu este acreditat și nu este reglementat de legislația în vigoare din România”.
Directoarea liceului i-a informat „în mod expres pe inculpați cu privire la faptul că legea din România nu permite retragerea elevilor pentru înscrierea acestora la un sistem de educație de tip homeschooling, ştiind că unitățile de învățământ la care intenționau să îi înscrie nu sunt acreditate în România. În același sens, inculpații au recunoscut că erau pe deplin conștienți de faptul că instituțiile de învățământ la care urmau să-și înscrie copiii nu erau acreditate în România, însă acest aspect nu i-a determinat să își schimbe decizia„, mai scrie în decizie.
Cum și-au motivat părinții decizia de înscriere la școli neacreditate în România
Părinții au adus diverse argumente prin care au motivat decizia de înscriere a copiilor la o instituție despre care știau că este neacreditată în România:
„Lipsa acreditării în România nu i-a provocat îngrijorare, deoarece instituția era recunoscută în Statele Unite și se număra printre cele mai apreciate școli de acest tip. Totodată, a menționat că existau precedente în care studiile urmate la astfel de instituții au fost echivalate, permițând absolvenților să acceseze ulterior învățământul superior din România;
Inculpata (…) a confirmat că era conștientă de faptul că Homelife Academy nu este autorizată sau acreditată în România, însă decizia retragerii copiilor nu a fost una pripită. Ea a subliniat că, împreună cu soțul său, s-a documentat timp de doi ani și cunoștea implicațiile alegerii făcute;
Inculpata a precizat că știa că forma de învățământ aleasă nu este recunoscută oficial în România, dar a considerat că acest lucru nu reprezintă o problemă, având în vedere că instituția funcționează legal în Statele Unite”, scrie în decizia instanței.
Raportul evaluărilor psihologice ale copiilor
Instanța motivează decizia și prin rezultatele evaluărilor psihologice de la dosar privind impactul educației de tip homeschooling asupra dezvoltării lor cognitive, emoționale și sociale. În toate cazurile analizateexperții menționează „lacune în cunoștințele școlare raportate la vârstă și nivelul educațional” și „o stimă de sine scăzută, o încredere în sine diminuată și o imaturitate psiho-emoțională specifică vârstei. Specialiștii consideră că prelungirea educației exclusiv în sistem homeschooling poate accentua dependența emoțională față de părinți„.
„Raportul de evaluare psihologică privind minorul (…) arată că acesta prezintă o gândire de tip preo-perațional la un nivel bazal, cu deficiențe în acumularea cunoștințelor școlare corespunzătoare vârstei și clasei de studiu. De asemenea, evaluarea indică o stimă de sine scăzută și o încredere în sine diminuată. Pe termen lung, continuarea educației în sistem homeschooling este considerată nefavorabilă, deoarece ar putea conduce la pierderi suplimentare în achizițiile școlare și la o accentuare a dependenței psiho-emoționale de părinți. Contactul permanent cu familia, în lipsa interacțiunilor sociale adecvate, ar putea împiedica dezvoltarea independenței fizice, psihice și emoționale necesare tranziției către viața de adult;
Raportul de evaluare psihologică privind minora (…) relevă concluzii similare. Prezintă o gândire de tip preoperațional de nivel bazal, având lacune în cunoștințele școlare raportate la vârstă și nivelul educațional. De asemenea, s-a constatat o stimă de sine scăzută, o încredere în sine diminuată și o imaturitate psiho-emoțională specifică vârstei. Specialiștii consideră că prelungirea educației exclusiv în sistem homeschooling poate accentua dependența emoțională față de părinți, limitând oportunitățile de integrare socială și dezvoltarea autonomiei personale, esențiale pentru etapa adultă”, concluzionează raportul.
„În cazul minorei (…), raportul de evaluare psihologică indică, de asemenea, o gândire preoperațională la nivel bazal și lacune în achizițiile școlare specifice vârstei și clasei în raport cu sistemul de învățământ acreditat din România. Spre deosebire de ceilalți minori, în cazul acesteia se menționează în mod specific că perioada petrecută în homeschooling (un an) a avut ca efect doar o întârziere în acumularea cunoștințelor, fără pierderi irecuperabile până în prezent. Totuși, experții avertizează că, pe termen lung, continuarea educației în acest sistem poate crea o inegalitate de șanse pentru minoră în competiția viitoare pentru accesul la școli sau pe piața muncii”, potrivit raportului de evaluare.
Concluziile Judecătoriei Oradea
„Pe baza dispozițiilor legale invocate anterior și a adreselor comunicate de Ministerul Educației, se impun următoarele concluzii esențiale:
a. lipsa unei reglementări legale privind homeschooling-ul și învățământul exclusiv online: legislația educațională actuală din România nu prevede dispoziții care să permită desfășurarea învățământului obligatoriu exclusiv în format online sau prin homeschooling.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 198/2023, sistemul de învățământ preuniversitar impune obligativitatea prezenței fizice a elevilor într-o unitate de învățământ acreditată. Astfel, în lipsa unui cadru normativ explicit care să reglementeze homeschoolingul sau educația online ca alternative echivalente ale învățământului tradițional, aceste forme nu sunt recunoscute ca modalități valide de îndeplinire a obligației școlare în România.
b. relevanţa acreditării instituţiilor de învăţământ străine: faptul că Abeka Academy este acreditată în Statele Unite ale Americii nu are relevanță în raport cu cerințele sistemului educațional românesc, atâta timp cât această instituție nu desfășoară activități de învățământ pe teritoriul României și nu este înscrisă în Registrul special al organizațiilor furnizoare de educație care oferă programe corespunzătoare unui sistem educațional străin. Legislația românească nu prevede recunoașterea automată a educației urmate exclusiv într-un astfel de sistem, iar înscrierea elevilor români într-o unitate de învățământ străină fără o echivalare corespunzătoare în ####### nu le conferă acestora statutul de elevi înmatriculați într-o formă de învățământ recunoscută de statul român.
c. procedura de recunoaştere cu măsuri compensatorii: conform reglementărilor CNRED, diplomele emise de Abeka Academy pot fi recunoscute în România doar cu aplicarea unor măsuri compensatorii, ceea ce implică parcurgerea unor proceduri suplimentare pentru echivalarea studiilor. Acest aspect subliniază faptul că diplomele obținute în cadrul unor instituții de tip homeschooling sau online nu sunt recunoscute automat, ci necesită o evaluare a competențelor dobândite, în raport cu standardele naționale. În cazul altor instituții, precum HomeLife Academy, diplomele emise nu sunt recunoscute ca echivalente cu diploma de bacalaureat, întrucât aceste entități nu sunt acreditate de agențiile de acreditare recunoscute oficial în țara de origine.
d. recunoașterea ulterioară a diplomelor nu modifică obligațiile privind organizarea învăţământului preuniversitar în România: chiar dacă, în anumite condiţii, diplomele emise de instituții străine pot fi recunoscute ulterior prin măsuri compensatorii, acest fapt nu afectează cerințele legale privind organizarea învățământului preuniversitar în România. Sistemul educațional românesc rămâne bazat pe prezența fizică a elevilor într-o unitate de învățământ autorizată, iar obținerea unei diplome printr-un sistem neautorizat nu conferă, în sine, validitate procesului educațional urmat. Cu alte cuvinte, regulile privind organizarea învățământului în România nu sunt influențate de existența unor posibile recunoașteri ulterioare ale diplomelor emise de instituții străine, ci rămân în conformitate cu principiul prezenței fizice obligatorii pe durata învățământului preuniversitar obligatoriu”.
Instanța mai spune că deși aceste metode de homeschooling „pot spori bagajul educaţional, în România nu există reglementări care să le permită să înlocuiască educația tradițională din școli acreditate. Conform legislației educaționale din țară, învățământul obligatoriu impune ca elevii să participe fizic la cursuri într-o unitate de învățământ autorizată, iar educația prin homeschooling sau online nu este considerată o formă validă pentru îndeplinirea acestei obligații. Astfel, formarea educațională dobândită prin aceste forme alternative nu poate fi considerată relevantă din perspectiva îndeplinirii cerințelor legale pentru învățământul obligatoriu, care presupune participarea fizică a elevilor la școala recunoscută oficial.
(…) Retragerea nejustificată a copilului de la școală sau împiedicarea participării la cursuri constituie o încălcare a acestei obligații și, prin urmare, este pedepsită conform art. 380 Cod penal, independent de modalitățile în care învățământul este reglementat prin acte normative specifice.
Schimbarea unității școlare în cazul de față reprezintă de fapt o retragere de la cursurile învățământului general obligatoriu, întrucât, așa cum s-a menționat, sistemul educațional ales, respectiv homeschooling-ul sau educația oferită de instituții care nu sunt acreditate în România, nu este recunoscut legal ca formă validă de educație în cadrul învățământului obligatoriu. Conform legislației românești, învățământul general obligatoriu se desfășoară doar în unități de învățământ acreditate, care respectă reglementările naționale. Prin urmare, schimbarea unităţii şcolare prin retragerea elevilor dintr-o unitate de învățământ acreditată și înscrierea acestora într-o instituție neacreditată în România constituie o formă de împiedicare a îndeplinirii obligației legale de participare la învățământul general obligatoriu”, potrivit instanței.
Ce prevede Codul Penal, art. 380 – Împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu
(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Fapta nu se pedepsește dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor.
(3) Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.
Ce prevede Legea Educației
Legea Educației nr 198/2023 prevede amendă pentru părinte sau reprezentant legal care „interzice participarea elevului la programul școlar”,
Art 148 – (1) Următoarele fapte constituie contravenții, în măsura în care nu constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:
- nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul școlar, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică și în cazul refuzului semnării contractului educațional prevăzut la art. 14 alin. (4);
Informații de context
Un alt caz, o premieră pentru justiția din România a fost tot în județul Bihor: cazul părinților care și-au retras cei patru copii de la școală pentru homeschooling. Ei au susținut în fața instanței atunci că ar fi înscris copiii la o școală de tip homeschooling. Aceștia aveau 8, 10, 11 și 13 ani când au fost retrași de la școală, iar potrivit evaluării psihologice de la dosar, copiii care învățau acasă cu părinții, “prezentau un nivel de dezvoltare al gândirii cu mari lacune în achiziţiile şcolare raportat la vârstă şi clasa de studiu și imaturitate psiho-emoţională”.
Curtea de Apel Oradea a decis să oblige părinții să îi reinscrie pe copii la o școală din România, precizând clar în motivare: „cât timp minorii se află în România, trebuie să urmeze învăţământul general obligatoriu, exclusiv. Părinții le-au arătat inspectorilor de la asistență socială cereri de transferul ale copiilor, depuse la Liceul Teologic Penticostal Betel Oradea.într-o instituţie de învăţământ acreditată în România, nu altundeva”.
Edupedu.ro a scris că Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, din Ministerul Educației, evită să spună dacă a echivalat până acum diplome emise de organizații americane de tip homeschooling.
La solicitarea Edupedu.ro, CNRED a pasat responsabilitatea echivalării “studiilor efectuate în străinătate”, către inspectoratele școlare, potrivit ordinului de Ministru nr. 5638 / 2020. Amintim, recent Ministerul Educației a numit trei organizații americane care furnizează servicii de tip “homeschooling” în România și care “sunt în afara cadrului legal”.
Răspunsul nu a fost unul clar pentru că CNRED a pasat responsabilitatea către inspectoratele școlare. Potrivit Ordinul de Ministru nr. 5638/2020 inspectoratele școlare se ocupă de “echivalarea studiilor efectuate în străinătate” (n.red studii preuniversitare, până în clasa a XII-a inclusiv). Aici se pot încadra și aceste servicii de tip homeschooling pentru că sunt organizații din SUA.
Pe un blog care publică informații despre sistemul homeschooling în România, unii părinți povestesc cum au reușit să echivaleze online prin CNRED diplomele copiilor care au învățat acasă prin programele de tip umbrelă. Un părinte al cărui copil a urmat cursuri de la HomeLifeAcademy (n.red despre care Ministerul Educației spune explicit că este înafara cadrului legal în România) îi sfătuiește pe alții să nu precizeze că elevul a învățat în sistem homeschooling, ci să specifice doar “studii efectuate în străinătate”.
Ministerul Educației a transmis pe 5 ianuarie inspectoratelor școlare să sesizeze organele de cercetare dacă părinții își retrag copiii de la școală, subliniind că învățământul la domiciliu nu este recunoscut în România.
Potrivit unui document obținut de Edupedu.ro, o altă măsură pe care ar trebui să o aplice inspectoratele școlare, conform sursei citate, este identificarea cazurilor de retragere a elevilor de la cursurile învățământului obligatoriu.
Foto © Volodymyr Tverdokhlib | Dreamstime.com /
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.