Curtea Constituțională a decis, în 22 iulie 2025, că majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesori, fără compensare financiară, este constituțională, la fel ca toate modificările din legea Bolojan contestate de partidele din Opoziție la CCR. Fără analiză de impact. Fără consultarea reală a sistemului. Justificarea: nu se depășesc cele 40 de ore de muncă prevăzute în contractul de muncă al oricărui angajat, ci doar se redistribuie timpul în favoarea predării.
Formularea exactă din comunicatul de presă: „majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu
conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână)”.
Dar predarea nu e întreaga muncă a profesorului. Activitățile de pregătire, evaluare, consiliere, colaborare cu părinții și formare profesională nu dispar dacă adaugi două ore în fața clasei. Doar devin presate, invizibile sau sacrificate. Cadrele didactice din România lucrează, teoretic, 40 de ore pe săptămână, ca orice angajat „normal” din sectorul public sau privat, dar predarea propriu-zisă ocupă 18 ore – tocmai pentru a lăsa loc muncii invizibile. Aceasta e logica sistemului actual.
Creșterea normei este o măsură gândită politic în timpul Guvernului Ciolacu și aplicată de Guvernul Bolojan.
Discutată neoficial încă din februarie 2025, când Edupedu.ro scria că Sindicatul Învățământ Preuniversitar Hunedoara semnala existența discuțiilor neoficiale la nivelul coaliției de guvernare cu privire la creșterea normei didactice. Conform sindicatului, măsura era văzută încă de atunci, de către guvernanții între care se afla iclusiv actualul ministru Daniel David, ca o rezolvare atât la problema creșterii salarizării, cât și la problema deficitului de personal pe anumite discipline. Aveau dreptate, nu mai vorbește nimeni de salariile profesorilor sau despre deficitul de personal, ci despre scăderi de venituri pentru profesori și concedieri mascate ale suplinitorilor, prin neprelungirea contractelor de muncă de la 1 septembrie 2025.
În 29 mai, G4Media scria că partidele negociatoare aveau această propunere de creștere a normei didactice pe masă, în contextul reducerii deficitului bugetar.
Sindicatele din Învățământ au reacționat, calificând măsura drept „nedreaptă” și „cu consecințe grave asupra calității educației și sănătății profesorilor”. Solicitau public grupului de lucru de la Cotroceni renunțarea la propunere: „Educația nu este o fabrică! Nu mai sacrificați încă o dată școala pentru a acoperi sinecurile de partid”, scriau federațiile.
Pe 2 iunie, ministrul Educației și Cercetării Daniel David dădea asigurări că „Nu se pune problema în acest moment” în privința creșterii normei didactice. Vorbea de la tribuna Palatului Victoria, deci din sediul Guvernului României: „Nu sunt de acord nici să scadă, nici să crească. Adică să nu se modifice norma, fără o analiză la nivel european. Când vom face acea analiză și vom ști ce se întâmplă, atunci putem discuta cum se schimbă, inclusiv prin raportarea la salarizare. Este prematur în acest moment și aștept să văd astfel de analiză”. Tot atunci spunea, raportat la analiza cerută, că „Dacă avem prea multe ore față de media europeană, putem să scădem. Dacă avem prea puține, putem discuta creșterea, dar în același timp cu onorarea unor angajamente pe care le-am făcut față de profesori, inclusiv în legătură cu salariul pentru debutant.”
Nu a fost făcută nicio analiză oficială care să susțină măsura, în cele din urmă , ci a fost crescută direct norma cu cel puțin 2 ore, dar sunt cazuri în care creștere e de 6 ore. Nu a mai condiționat nicio creștere a normei de salariul mediu pe economie pentru profesorii debutanți. Au fost doar vorbe. Marketing, cum ar spune unii.
Ministerul Educației nu a prezentat nicio simulare, niciun studiu. Iar Raportul QX – documentul de reformă elaborat chiar de ministrul Daniel David în Guvernul Ciolacu, când teoretic a avut timp de elaborare circa 6 luni, dar a preferat să-l facă în grabă în ultimele două săptămâni de mandat – nu menționează nimic despre această modificare structurală.
Așa cum Raportul QX nu menționează nimic despre nicio problemă structurală prinsă în legea Bolojan (norme, plata cu ora, burse, numărul elevilor în clasă, comasări de școli etc.), unde toate măsurile sunt luate sub amenințarea publică repetată că de la toamnă statul nu mai poate plati salarii, burse și ajutoare sociale.
Norma didactică din România era, în medie, la 18 ore, iar din 1 septembrie 20205 va fi de peste 20 de ore. Edupedu.ro a analizat efectele potențiale ale creșterii normelor și circa 14.000 de profesori ar urma să dispară din sistem.
Ironia? În ianuarie 2025, Daniel David spunea că profesorii trebuie „să predea mai interesant, nu atât de mult”. În mai, pleda pentru „mai puțin, dar mai relevant”, în limitele unei logici europene. În iunie, declara că „nu se pune problema în acest moment” a creșterii normei. Apoi, doar o lună mai târziu… s-a pus.
Profesorilor li se cere să fie mai buni, mai conectați cu elevii, mai creativi – dar li se ia exact timpul necesar pentru toate acestea.
E constituțional. E politic. E executat fără coerență și nu pentru profesori. E o minciună administrativă care timp de 6 luni spune că se face reformă, când de fapt se taie.
Una care promite respect, dar servește epuizare.
Și care tratează Educația, elevii și profesorii ca pe o cheltuială de tăiat, nu ca pe o investiție de apărat.