Ministrul Educației, Daniel David, a afirmat că „uneori am impresia că încerc să salvez Educația de unii oameni ai Educației”, care nu ar înțelege „criza majoră” prin care trece sistemul și care ar avea nevoie de salvare „de ei înșiși, în sensul că trebuie să înțeleagă că aș vrea să fim cu toții parte din soluție, nu din problemă”, a spus ministrul, luni, la DCNews.
Ministrul a mai spus că este „datoria unui ministru responsabil să-și corecteze contribuția pe care o are la deficitul țării”.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: „M-aș fi bucurat, repet, să nu fie cazul să redimensionăm bugetul în zona Educației și Cercetării, dar în condițiile în care și noi am contribuit la deficitul țării, misiunea oricărui ministru responsabil este să-și corecteze contribuția pe care o are la deficitul țării și care, alături de celelalte sisteme, Sănătate, Muncă, pune la risc până la urmă buna funcționare a țării. Asta e situația în acest moment și acum încerc să discut cu elevii, cu studenții, cu profesorii cum putem implementa cât mai puțin dureros aceste măsuri care au apărut în legea fiscal-bugetară, pentru unele am reușit să conving factorul politic că ar trebui să le vedem ca temporare, de exemplu mărirea normei, fondul de burse pentru zona universitară, astfel încât atunci când țara se echilibrează sub aspect financiar să putem să revenim la valori pe care le avem în acest moment. Dar să știți că lucrurile sunt foarte complicate, nu vreau să fiu critic cu nimeni, încerc să fiu cinstit, transparent, încerc să fiu empatic, dar nu prin declarații, ci prin ceea ce fac. Degeaba ești empatic prin declarații, dar nu faci ceea ce ar trebui să faci.
Uneori am impresia că sunt în situația în care încerc să salveze Educația de unii, că sunt oameni rezonabili, dar de unii oameni din Educație care efectiv nu înțeleg această criză majoră prin care trecem și uneori chiar să-i salvezi pe unii oameni ai Educației de ei înșiși, în sensul că trebuie să înțeleagă că aș vrea să fim cu toții parte din soluție, nu din problemă.
Problema este aici, nu putem scăpa de ea, n-am făcut-o noi, am avut o contribuție și noi, deși nu suntem noi cei care am generat-o. Și aș vrea să căutăm împreună soluții ca din toamnă, după ce ne stabilizăm și începem bine anul școlar și anul universitar, să putem să venim la ce ne dorim cu toții: o reformă pentru școală, pentru elevi, pentru profesori, pentru studenți, pe baza raportului QX”.
Informații de context
Care sunt măsurile ce privesc educația și cultura, anunțate prin Legea Bolojan:
- creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar
- creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11 %
- plata cu ora este redusă cu jumătate din valoarea actuală, iar numărul de norme lăsate la plata cu ora – circa 30.000 de norme / 540.000 de ore – va fi tăiat la jumătate, conform declarațiilor oficiale
- degrevările pentru directorii de școli și licee vor fi de 50% din norma de predare, adică vor avea obligația să predea 10 ore din cele 20 din normă. În prezent, au derogare și predau 6 ore.
- directorii de CCD, CJRAE și Centre de activități extrașcolare au obligația de predare de 14 ore, adică o derogare de 30% din normă.
- desființarea burselor de reziliență și performanță, introduse prin Legea Educației Klaus-Iohannis din 2023
- acordarea burselor de merit doar elevilor cu media peste 9,00, si doar pentru 15% din clasa – ceea ce reduce semnificativ numărul beneficiarilor
- creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă
- unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi:
- cel puțin 500 de elevi sau 250 de preșcolari,
- 200 de antepreșcolari în cazul creșelor.
- Reorganizarea rețelei școlare este lăsată la latitudinea Ministerului Educației și Cercetării, care trebuie să emită un ordin în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii cu noile reguli. Estimarea ministrului este că 900 de directori de școli nu vor mai avea funcțiile acestea, iar aparatul de secretariat, contabil va fi și el desființat.
- Pentru studenții înmatriculați la programe didactice de dublă specializare sau la master didactic, bursa de la stat scade de la echivalentul unui salariu net de profesor debutant (3.700 de lei) până la suma echivalentă cu salariul minim net pe economie (2.570 lei).
- Fondul total alocat burselor universitare este plafonat la 10% din salariul minim net/lună/student.
- Acordarea a două salarii compensatorii la pensionare pentru cadrele didactice universitare prevăzută de legea 199/2023 – este amânată până în anul universitar 2027–2028.