Învățământul liceal are nevoie de schimbare, inclusiv în predarea religiei, pentru a combate fenomenul pseudo-științei și al pseudo-religiei în rândul elevilor, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, la TVR Info.
Într-o discuție pe tema noilor planuri-cadru, Daniel David a declarat că este necesară o reformă în modul de predare a științelor la liceu, dar și în ceea ce privește predarea religiei, deoarece actualul model nu îi ajută pe elevi să înțeleagă corect conceptele religioase: „Deși avem religia în trunchiul comun, va trebui schimbat și acolo conținutul și modalitatea de predare, fiindcă copiii alunecă într-o pseudo-religie. Chiar cei care sunt religioși ajung să creadă, de fapt, lucruri care din punct de vedere religios sunt la limita blasfemiilor și nu văd diferența între cele două”, a afirmat ministrul Daniel David.
- Amintim că Edupedu.ro a arătat într-o analiză că disciplina Religie are prevăzute 142 de ore în trunchiul-comun al disciplinelor de liceu, potrivit proiectului de planuri-cadru pus în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării. Numărul de ore propus pentru această materie, pentru care Legea include prevederi speciale și la care elevii au posibilitatea să nu participe, este de două ori mai mare decât cel al unor materii care au rămas în trunchiul comun doar pentru o parte din studiile liceale, precum Istoria, Chimia, Fizica, Biologia sau Geografia.
- Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii în teologie, declara că „este o problemă modul în care e predată teologia în Facultățile de teologie. Se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice și ai preoți care desconsideră virtuțile democrației. (…) Ideea mea de reformă: cursuri pentru studenții teologi despre modul în care funcționează democrația, ce este libertatea religioasă, dialogul inter-religios”, a afirmat el.
Redăm mai jos declarațiile ministrului Educației pe acest subiect:
Moderatoare: Cum de vor copiii noștri înapoi, cum trăiam noi acum 35 de ani? Cum am ajuns aici, domnule ministru?
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: Printr-o educație proastă. Conținuturi peste conținuturi, care n-au intrat în mintea și în sufletul lor sub formă de competențe. Degeaba am avut nenumărate ore și lecții despre comunism, despre dictaturi și așa mai departe, fiindcă n-au fost credibile. De aceea, eu am spus că acele modele nu mai pot continua, trebuie schimbate. Și nu-i vorba doar de componenta asta de cultură națională, este vorba și de științe, fiindcă copiii noștri sunt vulnerabili la pseudo-științe, sunt copleșiți de abordări de tip astrologie, vindecă-tot, de tot felul.
Deși avem religia în trunchiul comun, va trebui schimbat și acolo conținutul și modalitatea de predare, fiindcă copiii alunecă în pseudo-religie. Chiar cei care sunt religioși ajung să creadă de fapt lucruri care din punct de vedere religios sunt la limita blasfemiilor și nu văd diferența între cele două. Deci educația trebuie să se schimbe. Repet, pentru că eu, ca psiholog, știu copii care intră în liceu sub aspectul inteligenței, sub aspectul creativității și am și arătat aceste date în „Psihologia românilor”, când am scris lucrarea. Nu sunt mai prejos decât tinerii din Statele Unite, Franța sau Germania. Dar când ies sub aspectul competențelor pe care ar trebui să le aibă adulții, arătăm rău. Scorul nostru, ca să spun așa, în sens rău, este cam de 3 ori mai mare decât media care există la nivel internațional. Deci trebuie să spunem stop. Am încercat aceste modele, nu funcționează, trebuie să le schimbăm. Și repet, eu mi-am asumat lucrul acesta ca ministru.
Mi-ar fi fost foarte ușor să încep cu o perioadă călduță. Totdeauna ministrul, la început, are o perioadă mai călduță, toată lumea îi dă, cum să spun, aplauze și felicitări. Mi-ar fi plăcut să stau și eu mai mult în perioada respectivă, dar uitându-mă la date, uitându-mă la ce avem, responsabilitatea și ce trebuie să faci corect bate dorința de a fi confortabil și a merge pe o cale incorectă. Ăsta e motivul pentru care ne-am asumat acest lucru și acum sper să conving sistemul, fiindcă eu am spus foarte clar că această schimbare este în primul rând, și o spun cu curaj, pentru elevi, dar în acest proces profesorii trebuie să se simtă protejați și parte din soluție, fiindcă nu poți să ai școală fără profesori și în același timp să lăsăm loc pentru părinți și vocea societății. Cam așa ar trebui să arate în final, ca să spun așa.
Informații de context
Legea învățământului preuniversitar prevede, la art. 87, că Religia face parte din trunchiul comun în planurile-cadru, inclusiv la nivel liceal. Aceeași lege prevede, la același articol, faptul că participarea la ora de religie este un drept constituțional, pe de o parte, dar și posibilitatea elevului de a se înscrie sau nu sau de a schimba opțiunea cu privire la frecventarea orelor de religie.
În cazul elevilor care nu participă la ora de religie, Legea prevede că acestora li „se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor”, iar „situația școlară se încheie fără disciplina Religie”.
„În ciuda faptului că se face oră de religie, ea nu este alfabetizată religios pentru că reduce religia la o sumă de practici magice cu valență naționalistă și cam atât”, susține teologul Cătălin Raiu, lector la Universitatea din București, în interviul acordat Edupedu.ro.
Amintim că elevii care au început în septembrie 2024 clasa a XII-a sunt cei care ar fi trebuit deja să facă liceul după planuri-cadru noi, fiind prima generație care a făcut clasa pregătitoare și a avut în gimnaziu programe școlare centrate pe competențe.
În momentul de față, curriculumul pentru liceu este organizat respectând planurile-cadru adoptate în 2004 și 2009, în funcție de filieră. O reformă curriculară ar fi trebuit să fie făcută încă din 2020, însă aceasta a fost amânată în mod repetat de politicieni.
Este vorba despre ultimii doi miniștri PNL – Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, ambii propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis. O variantă a planurilor-cadru pentru liceu a fost lansată în dezbatere publică pe 5 ianuarie 2021. După ce ministerul a anunțat că au fost primite peste 10.000 de propuneri de schimbare, ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, a spus că adoptarea acestora va fi amânată. Mai mult, planurile-cadru au fost amânate succesiv de ministrul Ligia Deca în anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri.
Noile planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, începând cu anul școlar 2026-2027. Elevii care vor intra anul viitor în clasa a IX-a vor fi primii care vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a Educației.