Ministrul Educației, Daniel David, a reacționat sâmbătă seara la criticile recente privind reducerea importanței Istoriei Naționale în noile planuri-cadru pentru liceu. Într-o postare pe blogul său personal, acesta a respins „conspirațiile și dezinformările” și a făcut apel la un dialog responsabil în cadrul consultărilor publice, subliniind că noile propuneri întăresc, nu slăbesc, studiul istoriei.
„Să mă suspectezi că aș dezavantaja istoria națională în noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, când pentru mine patriotismul și românismul sunt unele din valorile centrale, arată multe despre această suspiciune…și nimic bun!”, scrie ministrul.
Declarația lui Daniel David vine în urma unui punct de vedere exprimat de Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România, care a semnalat într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că în noile proiecte de planuri-cadru, disciplina Istorie ar înregistra un „recul absolut semnificativ” la clasele a XI-a și a XII-a, întrucât elevii non-umaniști nu ar mai avea acces la această materie ca obligatorie în ultimii ani de liceu, fiind în categoria CDEOȘ, adică la alegerea elevului, dacă școala oferă acest opțional.
Ministrul a respins categoric această interpretare, argumentând că noua structură a planului-cadru pune accent pe Istoria națională chiar din primii ani de liceu, tocmai pentru a ajunge la toți elevii, indiferent de filiera urmată:
„În trunchiul comun am inclus, așa cum se vede clar în propuneri, că demersurile ar trebui să fie focalizate pe Istoria națională mai repede (din clasele a IX-a sau a X-a), deoarece așa ajungem la toți elevii, indiferent de filieră (teoretică/vocațională/tehnologică), în timp ce în clasa a XII-a cei care nu sunt la specializarea umanistă nu mai acordă suficient timp istoriei naționale, investind mai mult în materiile de bacalaureat de specialitate”, potrivit lui Daniel David.
Ministrul a subliniat și faptul că Istoria rămâne parte a trunchiului comun și că unitățile de învățământ au libertatea de a include mai multe ore de istorie dacă elevii și școlile solicită acest lucru.
În documentul curricular publicat în dezbatere, apare explicat faptul că „unitățile de învățare dedicate istoriei românilor vor sta la baza programelor și vor fi integrate istoriei universale (de analizat în cursul consultărilor/dezbaterilor)”. Planurile-cadru pentru liceu, aflate în stadiu de proiect, au fost puse vineri seara în dezbatere publică de Ministerul Educației. Dezbaterea este deschisă până pe 6 martie 2025, conform anunțului oficial.
În postarea sa, Daniel David a condamnat ferm răspândirea „conspirațiilor și dezinformărilor” și a făcut apel la o consultare reală și echilibrată: „Hai să stopăm împreună conspirațiile/dezinformările despre discipline și planuri-cadru, pentru a ne focaliza responsabil pe construcțiile viitoare pentru copiii noștri și pentru sistemul nostru de educație, prin consultare/dezbatere normală.”
El a reafirmat deschiderea Ministerului Educației către propunerile societății civile și ale specialiștilor și a anunțat că dacă, după cinci săptămâni de consultare publică, nu se ajunge la un consens larg acceptat, procesul va fi reluat.
„Dacă după aceste cinci (5) săptămâni de consultare publică/dezbateri naționale, nu voi putea veni în luna mai cu o variantă larg acceptată de mediul educațional și de societate, ținând cont că ținta este implementarea din anul școlar 2026-2027, vom relua întregul proces până când obținem acest lucru!”, a încheiat Daniel David
Redăm poziția integrală a profesorului Daniel David, ministrul Educației și Cercetării:
„Acest text este o notă mai personală, într-un limbaj mai personal, de aceea apare pe blogul propriu, nu în zonele unor instituții în care sunt implicat acum.
Hai să stopăm împreună conspirațiile/dezinformările despre discipline și planuri-cadru, pentru a ne focaliza responsabil pe construcțiile viitoare pentru copiii noștri și pentru sistemul nostru de educație, prin consultare/dezbatere normală. Măcar în domeniul educației să facem angajamentul acesta și să spunem NU conspirațiilor și dezinformărilor. Nu pot răspunde la orice conspirație/dezinformare, dar încerc aici să setez un model pentru oamenii de bun-simț (pe care îi rog să fie mai atenți la rândul lor și la unele distorsiuni involuntare pe care le-ar putea face, dar sensibile într-un context al unor consultări/dezbateri), cu referință la o ultimă conspirație legată de istoria națională
Eu sunt un om care nu mă ascund să-mi asum părerile, deoarece știu când să tac (mai ales dacă nu mă pricep), când să pun întrebări altora mai informați, când să am convingeri/ipoteze educate și când să-mi afirm ferm cunoașterea.
Așadar, să mă suspectezi că aș dezavantaja istoria națională în noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, când pentru mine patriotismul și românismul sunt unele din valorile centrale, arată multe despre această suspiciune…și nimic bun!
În noile proiecte de planuri-cadru de liceu istoria este prinsă foarte bine în trunchiul comun (chiar în comparație cu alte științe la rândul lor clasice), iar apoi, în funcție de specializare, poate beneficia, direct și/sau dacă doresc școala și elevii, de ore în plus. Așadar, pentru istoria națională, luându-se în calcul rolul său, alegerile școlii și ale elevilor există, dar sunt constrânse pentru a asigura minimul necesar. Spun asta pentru că în trunchiul comun am inclus, așa cum se vede clar în propuneri, că demersurile ar trebui să fie focalizate pe istoria națională mai repede (din clasele a IX-a sau a X-a), deoarece așa ajungem la toți elevii, indiferent de filieră (teoretică/vocațională/tehnologică), în timp ce în clasa a XII-a cei care nu sunt la specializarea umanistă nu mai acordă suficient timp istoriei naționale, investind mai mult în materiile de bacalaureat de specialitate. Așadar, istoria națională este tratată mai bine și cu mai multă atenție prin ceea ce propunem acum, iar pentru ca lucrurile să iasă bine sunt în contact cu specialiști din Academia Română pentru a găsi cele mai bune variante finale.
În general, am avut astfel de demersuri pentru toate disciplinele relevante, chiar dacă nu le comentez aici; atrag însă atenție la rolul curriculumului de specialitate, dincolo de trunchiul comun, și la numărul de ore ce pot fi alocate flexibil sau la dispoziția elevului din oferta școlii. Trebuie să avem mai multă încredere și în școlile noastre, în profesorii noștri și în copiii noștri (și părinții lor) și să le lăsăm libertate de alegere, desigur, controlată de reguli generale de asigurare a calității impuse de minister, astfel încât niciun ministru să nu bage cu forța pe gât copiilor și școlilor orice și oricâte discipline/teme, uneori și la un număr nerezonabil de ore.
În concluzie, în cazul istoriei naționale nu este cazul să fiu convins de nimic, eu ca psiholog (și absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie) știind rolul istoriei naționale în identitatea personală, și cu siguranță nu pot fi convins de ceva prin amenințări sau violență morală/psihologică, ci sunt mai ușor de convins prin discuții raționale. Într-un fel, în aceste consultări/dezbateri pe planurile-cadru învățăm cu toții și cum să facem cu încredere și cooperare consultare/dezbatere.
În încheiere, amintesc foarte serios că avem un proces de consultare publică/dezbatere națională (nimic nu este definitivat încă) și spun ceva foarte clar: dacă după aceste cinci (5) săptămâni de consultare publică/dezbateri naționale, nu voi putea veni în luna mai cu o variantă larg acceptată de mediul educațional și de societate, ținând cont că ținta este implementarea din anul școlar 2026-2027, vom relua întregul proces până când obținem acest lucru! Doar așa ne antrenăm să fim oameni buni și responsabili pentru copii și societate!”