Daniel David, ministrul Educației, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că „poate gândim gradațiile de merit să fie mult mai legate de niște indicatori de performanță”, în contextul unei discuții despre salariile profesorilor. Întrebat cine o să facă evaluarea, acesta a spus că „multe lucruri pot fi făcute prin evaluări la niveluri diferite. Nu știu în momentul ăsta cine anume și cum”.
Daniel David: „Pot să fiu de acord ca, după ce ai un salariu decent, să vii cu un sistem de indicatori de performanță, ca acei profesori care investesc mai mult în, nu știu, unii în olimpici, alții lucrează în zona rurală, în zona, nu știu, minorităților care nu au acces la școală, de exemplu.”
Anca Grădinaru, Europa Liberă: Dar veți crea acest sistem în acest an? Așa v-ați propus? Că ați făcut niște declarații în acest sens.
Daniel David: Da. Dacă le-am făcut, înseamnă că facem.
Anca Grădinaru, Europa Liberă: Veți stabili niște criterii.
Daniel David: Criterii și indicatori, pentru a avea după salariul de bază o creștere, atenție, nu a salariului, ci a veniturilor, prin bonusuri, premii. Poate gândim gradațiile de merit să fie mult mai legate de niște indicatori de performanță. Sunt foarte multe mecanisme pe care le putem …
Anca Grădinaru, Europa Liberă: Și cine să facă evaluarea?
Daniel David: În primul rând, dacă indicatorii sunt bine stabiliți și bine făcuți, o să vedem.
Anca Grădinaru, Europa Liberă: Adică directorul școlii, inspectoratul?
Daniel David: Primul reflex care mi-a venit și mie, apropo, prin structura pe care o avem, că s-ar putea implica și inspectoratul, care nu știm dacă va mai exista, dacă o să-l reorganizăm. Eu cred că multe lucruri pot fi făcute prin evaluări la niveluri diferite. Nu știu în momentul ăsta cine anume și cum. Eu, de exemplu, sunt evaluat la universitate și de colegii mei, și de studenți, și de șeful meu. Nu știu dacă trebuie să gândim așa indicatorii și în preuniversitar, fiindcă sunt mecanisme diferite. Cu siguranță, când vii cu setul de criterii și indicatori, o să vii și cu cine și cum se evaluează. Dacă mă întrebați acum, n-am o opțiune încă.
Despre gradația de merit
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că gradaţia de merit se acordă prin concurs și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani:
Articolul 217 – (1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean/al municipiului București de învățământ preuniversitar și reprezintă 25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2) Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică – n.red), prin ordin al ministrului educației, după consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.
În anul școlar 2022-2023, în sistemul de învățământ preuniversitar erau 212.332 de cadre didactice, potrivit Ministerului Educației. Pe aceste date, 16% înseamnă că aproape 34.000 de profesori încasează an de an acest spor de 25% din salariul de bază.
Informații de context
În noua formă a metodologiei gradației de merit modificarea cea mai importantă a fost punctarea pe fișa de auto-evaluare a participării profesorilor pro-bono la simularea Evaluării naționale și Bacalaureatului.
Concret, la criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/management educaţional a fost introdusă și participarea profesorilor la organizarea și desfășurarea simulărilor examenelor naționale.
În 14 iulie 2021, în Raportul România Educată prezentat cu mare pompă de președintele Klaus Iohannis, raport care conținea 24 de fotografii cu președintele Iohannis și una cu Ligia Deca și grupurile de lucru, scria despre gradația de merit următoarele: „Evaluarea periodică (anuală) a competențelor profesorilor rămâne un proces birocratic, preponderent sumativ, cu influențe în planul salarizării (gradația de merit), care promovează cu prioritate competiția, în defavoarea colaborării, neavând efecte formative asupra practicilor pedagogice și asupra traseului de carieră didactică.
Evaluarea în scopul evoluției în carieră prin inspecția de specialitate nu măsoară, în mod explicit, dobândirea competențelor aferente gradelor didactice, ci pune accent, cu prioritate, pe îndeplinirea unor cerințe academice (examenele de grad). În acest context, nu se încurajează suficient performanța și nu este luată în calcul adaptarea la diversitatea comunităților educaționale din unitățile de învățământ, fiind un sistem axat preponderent pe criterii de senioritate (vechime în muncă) și cu o accentuată amprentă birocratică”.