Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a explicat, în cadrul podcastului Friendly Fire, că dorește creșterea salariilor profesorilor, însă acest lucru presupune responsabilități pentru dascăli. Astfel, ministrul a redeschis subiectul măririi normei didactice, motivând că profesorii trebuie să stea opt ore la școală pentru a îmbunătăți mediul educațional și legătura cu elevii.
Daniel David a punctat principală deficiență creată în sistemul de învățământ de lipsa unor salarii atractive: cei mai buni absolvenți ai universităților nu sunt atrași de acest domeniu.
„Salariile sunt foarte mici, birocrația este uriașă. Pentru un debutant, să ai sub salariul mediu pe economie […]. Eu nu pot să îi aduc în sistem pe cei mai buni absolvenți din universități […]. Cei mai buni absolvenți de fizică pleacă în companii. Cei mai buni absolvenți de fizică vor să facă cercetare, sunt angajați în industrie, nu vor să fie profesori de fizică. În câțiva ani o să avem probleme cu profesorii de fizică și de chimie”.
„Pe lângă faptul că ai această problemă legată de salariu, de la profesor te mai aștepți să fie și informatician, și contabil, și secretar, pentru că ei fac ei fac dosarele pentru burse sociale, nu le angajezi IT-ist în unitățile școlare”, a mai adăugat el.
Ministrul a subliniat încă o dată necesitatea ca profesorii să stea opt ore în instituțiile de învățământ în care lucrează: „Statutul profesorului, inclusiv prin salariu, trebuie schimbat, dar asta vine cu responsabilități noi. Asta înseamnă că vreau să stea mai mult în școală. Dacă ești plătit pentru 8 ore, stai 8 ore în școală, nu doar orele în care trebuie să predai. Dacă stai în școală, poți să creezi medii educaționale și interacțiunea cu copiii este alta. Aș vrea să se pregătească, sigur, unde sunt spații, în școală sau în bibliotecă, nu acasă”.
În plus, acesta a adus în discuție și problema salariului diferențiat în funcție de performanța. Performanța nu se referă doar la elevii care obțin rezultate excepționale la olimpiade și concursuri, ci și la cei care, cu ajutorul profesorilor, reușesc să depășească riscul de abandon școlar și să ajungă la note de trecere.
„Dincolo de salariu minimal, eu am mai spus că, în funcție de diverși indicatori de performanță, să poată crește veniturile diferențiat pentru profesorii care au performanță. Eu prin performanță înțeleg și incluziune în zona asta de care vorbiți, adică să îl iei pe copil din abandon și să îl duci la nota cinci sau șase ca să nu rămână în afara școlii”.
„Deci și de incluziune și de progres, că l-ai luat de la nota șase și l-ai dus la opt, dar și de excelență, că ai avut nu știu câți olimpici. În funcție de acești indicatori, peste salariu minim, cei care-s dedicați, că nu o să o facă toți, vor putea să câștige mai mult. Și atunci poți să le ceri profesori lor lucruri. Dacă nu o faci, statul se face că îi plătește, iar ei lucrează cât pot lucra pentru acel salariu”, a completat Daniel David.
Informații de context
Declarațiile ministrului Educației și Cercetării vin în contextul intenției Guvernul de a mări norma didactică a profesorilor, fapt semnalat de Edupedu.ro încă din februarie anul acesta.
Joia trecută, pe 29 mai, în contextul pregătirilor pentru formarea unui nou guvern după alegerile prezidențiale și demisia celui actual, G4Media a scris că liderii și negociatorii partidelor care ar putea forma viitoarea coaliție guvernamentală au pe masă mai multe propuneri de măsuri pentru a scădea deficitul bugetar scăpat de sub control. Printre ele ar fi și creșterea normei didactice la profesori.
- Sindicatele din Educație au reacționat imediat într-un comunicat comun și au solicitat grupul de lucru de la Palatul Cotroceni să renunțe la propunerea de a majora norma didactică a profesorilor. „Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc”, se arată în comunicatul sindicatelor.
- Autoritățile nu au prezentat niciodată o analiză științifică sau pe bază de date din sistem despre normele profesorilor, există doar un total anual a numărului de norme pe tipuri de cadru didactic – titular, suplinitor calificat, necalificat. De asemenea, în contextul discuțiilor despre o eventuală creștere a normei didactice de predare, nu există nicio susținere publică a demersului sau o identificare a unei probleme la nivelul Ministerului Educației, unde ministrul Daniel David recent a publicat un raport cu problemele identificate în cele 5 luni de mandat și soluțiile acestora.
- Ministrul Educației și Cercetării s-a poziționat față de subiect luni, 2 iunie: „Nu se pune problema în acest moment. Hai să vedem dacă va fi cazul, prin raportare la practicile europene. Dacă avem prea multe ore față de media europeană, putem să scădem. Dacă avem prea puține, putem discuta creșterea, dar în același timp cu onorarea unor angajamente pe care le-am făcut față de profesori, inclusiv în legătură cu salariul pentru debutant”
Pentru toate cadrele didactice din învățământ activitatea didactică totală presupune 40 de ore pe săptămână de lucru propriu-zis, incluzând și activități conexe predării – vezi aici mai multe detalii referitoare la modul în care este reglementată norma didactică.
În ceea ce privește salarizarea diferențiată, ministrul Daniel David a explicat că „dincolo de salariul mediu, cred că trebuie să creăm indicatori de performanță, progres și incluziune care să permită profesorilor să câștige mai mult, dincolo de salariu minimal. Dacă nu facem lucrul acesta, aproape toate reformele pe care încercăm să le implementăm, dacă nu vor da greș, se vor implementa foarte, foarte greu”.
Declarațiile sau referitoare la acest subiect au creat nemulțumiri în rândul cadrelor didactice.
„Este aberant să evaluezi activitatea unei persoane pe baza rezultatelor obținute de altcineva”, este de părere profesoara Iuliana Șerfan, într-un punct de vedere trimis Edupedu.ro. „Rezultatele elevilor pot fi influențate de o mulțime de factori (pregătirea anterioară, condițiile familiale și sociale, probleme de sănătate, nivel de inteligență, influența mediului, etc)”, a spus aceasta.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „profesorii n-au nimic împotrivă să fie evaluați, numai că această evaluare să fie extrem de obiectivă și bine cuantificată”.
„Propunerea de a remunera sau recompensa în funcție de performanță profesorii (…) ridică probleme de formă și de fond”, ce țin de cultura școlară, lipsa unor criterii uniforme de performanță și birocrația „nefuncțională” din educație, apreciază Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați.