„Profesorii de română și matematică sunt niște zei în sistem, pentru că disciplinele lor sunt relevante pentru examene. Sunt solicitați, dau meditații, iar unii ajung să aibă o situație materială mai bună decât alți profesori”, a declarat Mircea Bertea, președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România și actual consilier al ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, la podcastul Cluj24.
Efectul acestei situații este că „o disciplină dacă nu este inclusă în examen, este automat considerată neimportantă, iar profesorul respectivei materii, de exemplu, chimie sau fizică din gimnaziu, își pierde motivația”, a spus profesorul Mircea Bertea.
„Evaluarea națională ar urma să fie reformată fundamental, dacă va continua actualul ministru”, susține Mircea Bertea apreciind că „schimbarea este necesară și este corectă din toate perspectivele, ale părintelui, elevului și profesorului”.
Declarațiile lui Mircea Bertea despre Evaluarea Națională
„În România există trei evaluări naționale în învățământul preuniversitar: evaluarea la clasa a II-a, evaluarea la clasa a VI-a și evaluarea națională de la clasa a VIII-a.
Evaluarea națională nu este un examen, ci o evaluare de tip formativ — adică o formă de evaluare care arată unde a ajuns elevul în raport cu obiectivele propuse și oferă soluții și prilej de a optimiza procesul de învățare.
Evaluarea națională nu ar trebui să genereze discriminări, clasificări sau respingeri.
Oficial, am transformat această evaluare într-un examen. Am confundat și continuăm să confundăm evaluarea cu un examen, deoarece a fost stabilită ca mecanism de repartizare computerizată a elevilor în licee sau în alte forme de învățământ vocațional.
Aici apare o problemă de fond: dacă învățământul este obligatoriu, de ce este necesar un examen pentru accesul în etapele următoare ale acestuia?
Evaluarea națională ar urma să fie reformată fundamental, dacă va continua actualul ministru. Schimbarea este necesară, și este corectă din toate perspectivele — ale părintelui, elevului și profesorului. Într-un context în care pregătim copiii pentru 8 competențe-cheie, sau mai nou pentru 5 competențe europene, nu este firesc să impunem un examen care creează discriminare, clasificare și segregare: „tu intri, tu nu intri”.
Așa cum s-a propus, evaluarea trebuie să fie una cuprinzătoare, care să reflecte cunoștințele din toate materiile importante. Evident, nu este vorba despre 8 examene scrise, ci despre o formă de evaluare care să verifice echilibrat competențele elevului. Acest aspect este esențial.
Unii parinti fac eforturi considerabile, le plătesc profesori, dar astfel, prin supraprotejare, le distrug „anticorpii” emoționali și intelectuali. Copilul ajunge să nu mai relaționeze, merge doar la ore, devine un „robot” orientat spre succesul la examene. Școala românească nu te pregătește pentru viață, ci pentru a avea succes în școală.
Profesorii de română și matematică sunt niște „zei” în sistem, pentru că disciplinele lor sunt relevante pentru examene. Sunt solicitați, dau meditații, iar unii ajung să aibă o situație materială mai bună decât alți profesori, de exemplu cei de muzică. La liceu se predau circa 17 materii, dar doar 2-3 contează pentru examen. Doar acești profesori au posibilitatea unor venituri suplimentare, în timp ce ceilalți sunt percepuți ca irelevanți.
Dacă o disciplină nu este inclusă în examenul de Evaluare Națională, este automat considerată neimportantă. Iar profesorul respectivei materii, de exemplu, chimie sau fizică din gimnaziu, își pierde motivația. Elevii nu sunt interesați, pentru că li se spune acasă „învață doar la română și matematică, că acolo ai evaluare”. Astfel, profesorul fie renunță, fie predă mai puțin, fie dă note mai mari ca să evite conflictele. Încet, încet, diluam cunoașterea.”
Informații de context
Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
- Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
- În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.