Consiliul Național al Elevilor (CNE) critică reducerea orelor opționale, lipsa unei consultări reale asupra formei finale a planurilor-cadru și riscul ca reforma să nu poată fi aplicată eficient din cauza absenței unei strategii clare de formare a profesorilor. Potrivit organizației, noile planuri-cadru aprobate vineri, 20 iunie, de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, limitează autonomia elevilor, afectează echilibrul disciplinelor și riscă să adâncească inechitățile din sistem, în loc să răspundă nevoilor reale ale beneficiarilor.
- Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. Pe baza acestora, fiecare școală își face orarele pentru elevi.
- Descarcă de aici noile planuri-cadru de liceu care vor intra în vigoare cu clasa a IX-a în septembrie 2026
- La finalul lunii ianuarie 2025, CNE cerea ca educația sexuală, educația media și gândirea critică să fie integrate în reforma planurilor-cadru pentru liceu. Elevii „să învețe despre educația pentru sănătate reproductivă în mod obligatoriu”, mai puncta organizația, care susținea și o actualizare a manualelor în mod transparent.
Potrivit CNE, diminuarea opționalelor din oferta școlii este o regresie față de versiunea inițială a planurilor, publicată în ianuarie. Organizația cere ca cel puțin 30% din numărul total de ore pentru clasele terminale (XI-XII) să fie alocat disciplinelor la alegerea elevului, „sau revenirea la varianta inițială din luna ianuarie”. În opinia elevilor, este „absolut normal ca trunchiul comun să asigure o bază solidă de cunoștințe”, însă alegerea direcției de aprofundare trebuie să le revină lor. Reducerea semnificativă a spațiului pentru opționale limitează tocmai personalizarea parcursului educațional, pe are îl consideră un obiectiv esențial într-un sistem adaptat realităților actuale.
Pe lângă aceste critici, CNE reclamă lipsa unei consultări reale în etapa de finalizare a planurilor. Deși prima variantă a fost pusă în dezbatere publică, forma finală „trebuia supusă unei noi dezbateri reale, transparente și participative”, se arată în poziția transmisă de organizație. Elevii susțin că adoptarea acestor documente fundamentale fără implicarea directă a celor afectați compromite legitimitatea reformei. Ei atrag atenția că transparența și dialogul autentic cu elevii, profesorii și părinții sunt condiții indispensabile pentru ca transformările din sistemul de educație să funcționeze.
Consiliul Național al Elevilor mai semnalează că reducerea numărului de ore la discipline precum limba și literatura română, limbile moderne, istoria și geografia trebuie să fie însoțită de o revizuire profundă a conținuturilor. „Este necesar ca orice demers de reducere a numărului de ore să fie corelat cu o revizuire coerentă și profundă a curriculumului”, afirmă organizația. Altfel, spun elevii, se riscă comprimarea excesivă a materiei și scăderea calității procesului educațional. Ei cer ca elaborarea noilor programe școlare să se facă transparent și cu implicarea profesorilor și elevilor, în cadrul unui calendar sustenabil, astfel încât noul curriculum să răspundă nevoilor reale ale lor.
Un alt punct critic vizează lipsa unei strategii clare pentru formarea profesorilor, fără de care aplicarea planurilor-cadru riscă să rămână doar teoretică. „Fără o planificare riguroasă și resurse dedicate formării profesorilor, riscul este ca aceste discipline să devină doar denumiri fără conținut real și valoare educațională”, avertizează CNE. Elevii consideră esențial ca profesorii să fie pregătiți să adopte metode moderne, adaptate noilor cerințe, și să devină „facilitatori ai învățării”, nu doar transmițători de informații. În lipsa acestei componente, întreaga reformă poate eșua în aplicare și impact.
Pentru liceele tehnologice, creșterea numărului de ore de pregătire practică este apreciată ca direcție corectă, dar considerată insuficientă în lipsa unei colaborări funcționale cu mediul economic. CNE avertizează că fără parteneriate reale cu agenți economici, lipsa unor stagii de practică viabile în special în zonele rurale și defavorizate va accentua inegalitățile deja existente. „Această schimbare presupune automat o reducere a activității teoretice, ceea ce poate afecta echilibrul formării elevilor”, mai afirmă reprezentanții elevilor. Ei solicită Ministerului Educației să elaboreze o strategie clară și sustenabilă pentru integrarea efectivă a pregătirii practice, care să includă „suport logistic, financiar și parteneriate active cu agenți economici locali”.
În final, Consiliul Național al Elevilor transmite că planurile-cadru în forma aprobată „riscă să rateze un obiectiv fundamental: acela de a reda elevilor dreptul de a alege ce învață, în funcție de aptitudinile, nevoile și planurile lor de viitor”. Reforma curriculară trebuie să fie „echilibrată, ancorată în realitate, bazată pe transparență și centrată pe autonomie educațională autentică”.