Norma minimă de predare, în anul universitar 2025-2026, urmează să fie cu o oră mai mare pentru cadrele didactice ale Universității din București, a decis Senatul universitar, potrivit unor răspunsuri transmise, joi, de instituția de învățământ superior la solicitarea Edupedu.ro. Aceasta precizează că decizia urmează să se realizeze printr-un regulament, la începutul toamnei, iar motivul ține de „înrăutățirea situației finanțării învățământului superior și a deficitului bugetar al României”.
UB nu se așteaptă, conform semnalelor dinspre Ministerul Educației și Cercetării, la o rectificare bugetară care să suplimenteze finanțarea în învățământul superior pentru anul în curs, precizează instituția.
- Edupedu.ro a transmis întrebări pe această temă rectorului Marian Preda, iar răspunsurile au venit prin intermediul biroului de presă al UB.
Universitatea este singura care s-a delimitat explicit de un anunț făcut în iunie de Consiliul Național al Rectorilor, care propunea voluntar creșterea normei didactice cu două ore în universități. Acum, UB arată că decizia sa vizează norma minimă de predare, pe când propunerea CNR se referea la limita maximă, fără a avea „efecte directe asupra echilibrului financiar din universități” – detalii mai jos.
Universitatea menționează că a aplicat de 15 ani o creștere cu două ore a normei didactice minime prevăzute de lege și a apelat la o actualizare în 2023.
Decizia de acum a Senatului UB, la propunerea Consiliului de Administrație, cu privire creșterii normei minime de predare pentru profesor, conferențiar, lector și asistent, potrivit datelor transmise Edupedu.ro:
„Pe fondul înrăutățirii situației finanțării învățământului superior si a deficitului bugetar al României, Universitatea din București a dezbătut în Consiliul de Administrație din data de 9 iulie 2025 și a propus Senatului UB, care a aprobat cu o largă majoritate, o creștere cu încă o oră a normei minime de predare, cu termen limitat pentru anul universitar 2025 – 2026, atât pentru posturile de lector și asistent, cât și pentru posturile de conferențiar și profesor, astfel:
• Profesor – minim 10 ore convenționale;
• Conferențiar – minim 11 ore convenționale;
• Lector – minim 12 ore convenționale;
• Asistent – minim 13 ore convenționale.
Concret, pentru orele de curs la licență, care au coeficient 2, această creștere de ore convenționale înseamnă, de fapt, o creștere cu doar jumătate de oră fizică pe săptămână.”
Universitatea adaugă:
- „Facem precizarea că, în tot acest interval, foarte multe dintre universitățile din România au luat decizia de a avea norme minime de predare mai mari decât cele din Universitatea din București.”
UB precizează că această creștere vine după deciziile din urmă cu un deceniu și jumătate și actualizările din 2023, cu privire la creșterea normei minime pentru cadrele didactice din instituție.
Mai precis, potrivit răspunsurilor transmise Edupedu.ro:
- „Universitatea din București a implementat acum circa 15 ani, o recomandare cu privire la întocmirea anuală a statelor de funcții în sensul creșterii normei didactice minime prevăzute de lege cu două ore, atât pentru posturile de lector și asistent, cât și pentru posturile de conferențiar și profesor.
- În 2023, din dorința de a promova excelența în cercetare, Universitatea din București a actualizat modul de întocmire anuală a statelor de funcții pornind de la planurile de învățământ și formațiunile de studiu valabile.
- Astfel, pentru a sprijini cercetătorii aflați la debutul carierei, Universitatea din București a propus ca, pentru posturile de lector și asistent, normele titularilor să poată fi încărcate cu doar o oră convențională peste minimul funcției. În același timp, pentru posturile de conferențiar și profesor, recomandarea Universității din București pentru facultăți a fost de a păstra încărcarea cu două ore convenționale peste minimul funcției”.
Potrivit UB, în urma dezbaterilor din Senatul universitar, din 16 iulie 2025, s-a decis ca regulile pentru normele didactice de predare în anul universitar 2025-2026 să fie introduse printr-un regulament ce urmează să fie dezbătut și aprobat în septembrie. Anume, „a fost adoptată propunerea menționată a Consiliului de Administrație de includere, într-un regulament, a regulilor de constituire a normelor didactice de predare pentru anul universitar 2025 – 2026 înaintate și prezentate Senatului Universității din București. Aceste recomandări vor fi integrate, conform prevederilor legale, într-un regulament privind constituirea normelor didactice de predare, care va fi supus aprobării Senatului din septembrie 2025, înainte de aprobarea statelor de funcții pentru anul universitar 2025 – 2026.
UB, despre contextul finanțării învățământului superior: se așteaptă la o „scădere a finanțării, conform cu anul anterior”
La întrebarea Edupedu.ro dacă lipsa unei rectificări bugetare, în 2025, ar afecta în vreun fel capacitatea UB de a acoperi cheltuielile pe anul în curs, modificarea normei fiind văzută, în context, drept parte a soluției, Universitatea din București arată informațiile venite dinspre minister arată că „nu vom avea rectificarea bugetară care în anii anteriori suplimenta finanțarea”.
Potrivit UB:
- „Toate informațiile pe care le avem dinspre Ministerul Educației confirmă faptul că nu vom avea rectificarea bugetară care în anii anteriori suplimenta finanțarea învățământului superior și că, astfel, vom avea o scădere a finanțării, comparativ cu anul anterior, în ceea ce privește Universitatea din București, de aproximativ 10 milioane de lei în direcția salariilor și alte aproximativ 10 milioane de lei pentru alte cheltuieli. Aceste sume trebuie compensate prin măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor instituționale. În acest context, facem precizarea că veniturile UB din alte surse (activitate de cercetare, servicii prestate terților și taxe ale studenților) au crescut în acest an fiscal, dar aceste creșteri nu compensează suficient deficitul de finanțare dinspre Ministerul Educației.
Ce diferențe sunt între decizia Senatului UB și poziția CNR din iunie
Amintim că, pe 13 iunie 2025, Consiliul Național al Rectorilor, ce reunește rectorii universităților din toată țara, anunța printr-o poziție semnată de președintele forului, Sorin Cîmpeanu, că sprijină creșterea temporară a normei didactice din universități cu două ore, „ca o măsură de solidaritate” luată „în actualul context socio-economic”.
Potrivit acelui anunț, poziția avea „deplin consens” al membrilor CNR. Dar, pe 14 iunie, rectorul Universității din București, Marian Preda, anunța că instituția pe care o conduce nu a votat creșterea temporară a normei didactice în universitar, menționată de CNR.
Acum, Universitatea din București diferențiază clar între limita maximă a normei didactice – folosită și de ministrul Educației, Daniel David, în mesajele sale politice – și limitele minime. Prima nu are, potrivit UB, vreo valoare în ceea ce privește „echilibrul financiar din universități”, iar inițiativa CNR oricum „nu are autoritate proprie”, care să impună și măsuri efective.
Potrivit răspunsurilor Universității:
- Propunerea CNR „se referă la limita maximă de încărcare a normei didactice și nu la cea minimă, acest lucru neavând efecte directe asupra echilibrului financiar din universități. În acest context, facem precizarea că Universitatea din București nu a fost consultată cu privire la această inițiativă a conducerii Consiliului Național al Rectorilor (CNR), care, oricum, nu are autoritate proprie și trebuie să respecte autonomia universitară. De aceea, așa cum am menționat și la momentul acelei discuții, Universitatea din București nu ar fi votat măsurile propuse de CNR fără a le dezbate cu membrii comunității sale academice.
- În schimb, prevederile amintite anterior cu privire la creșterea temporară a limitei minime de stabilire a normei didactice, care au fost adoptate în ședința Senatului UB din 16 iulie 2025 au fost, așa cum am menționat, dezbătute și de Consiliul de Administrație și de Senatul UB.”
Amintim că și ministrul Daniel David a susținut recent, prin formulări ce relativizau informația, că în universitar „s-a mărit norma didactică, tot cu două ore”, el referindu-se la limita maximă pentru norma didactică din universități, care nu au valori obligatorii, ca pentru profesorii din școli.
Ce spune Legea învățământului superior din 2023
Legea 199/2023 prevede la Art. 211 că norma didactică minimă săptămânală în universitar, măsurată în ore convenționale (egale cu două ore fizice de activități), este de:
a) profesor universitar: 7 ore convenționale, dintre care cel puțin 4 ore convenționale de activități de predare;
b) conferențiar universitar: 8 ore convenționale, dintre care cel puțin 4 ore convenționale de activități de predare;
c) lector universitar/șef de lucrări: 10 ore convenționale, dintre care cel puțin două ore convenționale de activități de predare;
d) asistent universitar: 11 ore convenționale (…).
Același Articol 211 din Legea 199/2023 prevede că norma didactică nu poate depăși 16 ore convenționale pe săptămână – prag maxim crescut prin Legea Bolojan la 18 ore convenționale pe săptămână.