Procesul de implementare a măsurilor pentru Educație prevăzute în legea Bolojan va începe imediat ce aceasta va fi adoptată, a anunțat, marți, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, printr-un live video pe pagina de Facebook a ministerului. „Reglementările vor fi coordonate de secretarii de stat, ei vor propune metodologii în acest proces, o să vă implice pe cei care veți dori să fiți parte a soluției, organizații de elevi, organizații de studenți, de ce nu sindicate, alte organizații ale profesorilor”, a afirmat ministrul.
Ministrul susține că elaborarea metodologiilor pentru măsurile care vor fi adoptate în educație va fi un proces deschis consultării cu organizațiile de elevi, de studenți și de profesori: „Vă invit pe toți aceia care doriți să fiți parte din această construcție, să o faceți”, a spus Daniel David.
Potrivit lui Daniel David, reformele nu urmăresc „distrugerea educației”, ci eliminarea mecanismelor care „nu sunt sănătoase”: „Am văzut că unii colegi vorbeau despre faptul că se distruge educația, nu se distruge educația, se distrug mecanismele proaste din educație, se distruge ideea de «bursiadă», se flexibilizează ideea că norma este un scop, norma nu este un scop, este un mijloc. Scopul este o bună educație pentru copii”, a adăugat ministrul Educației.
Redăm declarațiile ministrului Educației pe această temă:
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: „Trebuie să înțelegem că așteptăm ca legea să parcurgă ceilalți pași și odată ce va fi pe deplin adoptată, noi vom începe procesul de implementare a acestor reglementări. Reglementările vor fi coordonate de colegii mei specialiști în aceste domenii, secretarii de stat pe preuniversitar și secretarul de stat în zona universitară. Ei vor veni, vor propune metodologii în acest proces.
O să vă implice pe cei care veți dori să fiți parte a soluției, organizații de elevi, organizații de studenți, de ce nu sindicate, alte organizații ale profesorilor, fiindcă în final trebuie să găsim o formulă cât mai bună pentru educația din țară. Vă spun sincer, chiar dacă nu era această situație de criză, unele mecanisme pe care le avem sau pe care le-am avut nu sunt mecanisme sănătoase și cu ocazia asta putem să și însănătoșim sistemul. Am văzut că unii colegi vorbeau despre faptul că se distruge educația, nu se distruge educația, se distrug mecanismele proaste din educație, se distruge ideea de «bursiadă», se flexibilizează ideea că norma este un scop, norma nu este un scop, este un mijloc. Scopul este o bună educație pentru copii. Sigur că norma trebuie protejată în acest proces, dar când normele devin blocaje pentru o bună educație, acest lucru nu este normal și sănătos.
Astfel încât vă invit pe toți aceia care doriți să fiți parte din această construcție, să o faceți. Repet, secretarii de stat vor lucra la metodologii, o să vă consulte, rolul meu este să monitorizez implementarea corectă a acestui proces pe direcțiile pe care le-am afirmat de la început, și anume spuneam că orice schimbare va avea loc într-un cadru definit de două principii: principiul raționalității, să nu ne îndepărtăm de standarde care există la nivel european și vă spun că prin toate măsurile propuse nu ne-am îndepărtat. Și un standard al decenței, cât își permite în acest moment țara să ofere, să dea sistemului nostru și este și decent din partea noastră să ne reducem contribuția la deficit, care pune la risc întreaga țară. Iar ca impact, rolul meu ca ministru este să am grijă să reîntorc, după ce am însănătoșit sistemul și avem mecanismele sănătoase, să reîntorc câștigurile financiare și am și vorbit cum văd acest lucru.
(…) Așadar, voi monitoriza implementarea acestor norme și va trebui să mă lupt pentru aceste efecte pozitive pentru sistemul nostru însănătoșit pe termen scurt, mediu și lung. Vă invit încă o dată să fim împreună parte din acest demers. Înțeleg și supărările multor colegi din sistem, dar vă spun din nou, din păcate, educația a avut și are o contribuție majoră la acest deficit care aproape ne blochează țara, care pune la risc salarii, pensii, burse, ajutoare sociale ca urmare a unor decizii, repet, poate bune sub aspectul intenției, dar complet nesustenabile financiar”.
Informații de context
Proiectul de lege Bolojan privind măsurile fiscale conține următoarele măsuri cu impact direct în Educație:
- creșterea normei didactice cu 2 ore
- reducerea cuantumului plăților pentru plata cu ora prin raportare la timpul de lucru săptămânal
- creșterea numărului de elevi la clasă
- reducerea degrevărilor pentru conducere la 50% din norma de 20 de ore și pentru îndrumare și control – la 30%
- scăderea numărului de angajați care vor mai beneficia de vouchere de vacanță și indemnizații de hrană, prin schimbarea bazei de raportare la salarii mai mici.
Ce au transmis recent liderii de sindicat
Simion Hăncescu, lider FSLI, a avertizat că măsurile pregătite de Guvern „vor da peste cap întregul sistem de învățământ” și a cerut profesorilor nemulțumiți să vină la protestul de luni.
La rândul său, Marius Nistor a declarat că măsurile, împreună cu alte prevederi fiscale, pot conduce la situații de disponibilizări, iar George Purcaru de la FSLI a subliniat că cel puțin 12.000 de profesori vor „beneficia” de încă 4 ore de muncă pe săptămână, criticând măsura ca fiind un atentat la dreptul la muncă al cadrelor didactice.
Totodată, sindicaliștii au acuzat guvernul că nu a prezentat un calcul real asupra impactului măsurilor asupra personalului din educație, iar premierul și ministrul Educației nu ar spune adevărul când afirmă că ar fi vorba de o dublă plată.
Liderul sindical Marius Nistor a spus, luni, 7 iulie, că măsurile luate în Educație în pachetul fiscal ar reprezenta o „revanșă” a Guvernului pentru greva profesorilor din 2023. Liderul Federației Educației Naționale „Spiru Haret” a subliniat că măsurile anunțate în Educație au cel mai mare impact privind reducerea deficitului bugetar: 0,21% din produsul intern brut.