Miercuri, 30 iulie, în jur de 150 de membri ai sindicatelor din Educație vor picheta sediul Ministerului Educației, nemulțumiți de adoptarea legii nr. 141/2025, așa numita lege Bolojan, prin care crește norma didactică cu 2 ore pe săptămână. Vor urma manifestări similare în fiecare zi în perioada următoare până pe 6 august, mai puțin în weekend. Apoi în fiecare zi de miercuri până pe 8 septembrie, anunță sindicatele. Amintim, în prima zi de școală, 8 septembrie, peste 30 de mii de profesori sunt așteptați să iasă în stradă în marș și protest de la Guvern până la Palatul Cotroceni.
„Începând de miercuri, 30 iulie, ora 10, circa 150 de membri de sindicat vor picheta sediul Ministerului Educației și Cercetării”, anunță o adresă comună semnată de sindicatele din Educație: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.
Sindicatele din Învățământ cer demisia ministrului Educației și spun că „Daniel David ar fi trebuit să-l atenționeze pe premierul Ilie Bolojan că salariații din Educație nu sunt doar niște simple obiecte de inventar. Cea mai neinspirată decizie a fost „perierea” masivă a documentului întocmit de cercetătorii de la Institutul de Științe al Educației”, mai spun sindicatele.
Vor picheta aproape zilnic în perioada următoare, la aceeași oră.
Programul pichetărilor, conform adresei sindicatelor:
- 30 iulie 2025, începând cu ora 10.00
- 31 iulie 2025, începând cu ora 10.00
- 1 august 2025, începând cu ora 10.00
- 4 august 2025, începând cu ora 10.00
- 5 august 2025, începând cu ora 10.00
- 6 august 2025, începând cu ora 10.00
- 13 august 2025, începând cu ora 10.00
- 20 august 2025, începând cu ora 10.00
- 27 august 2025, începând cu ora 10.00
- 3 septembrie 2025, începând cu ora 10.00
Pe 8 septembrie, în prima zi a noului an școlar, peste 30.000 de membri de sindicat vor participa la mitingul național de protest din București, programat pentru 8 septembrie. â
Vezi aici condițiile de desfășurare ale mitingului
Nemulțumirile și cerințele sindicatelor
1. Creșterea normei didactice de predare cu 2 ore – acesta este măsura cu consecințele cele mai grave asupra cadrelor didactice. Realitatea din majoritatea școlilor ne arată că vor fi profesori titulari care vor intra în restrângere de activitate și profesori suplinitori calificați care, foarte probabil, nu își vor mai găsi un loc de muncă. Referitor la profesorii titulari, există riscul major ca aceștia să nu-și mai primească salariile întregi, asta pentru că va fi imposibil să li se asigure norma completă de 20 de ore. A le acorda acestora „șansa“ de a primi 2 ore, pentru completare, la distanțe apreciabile este cinism. Este posibil ca cheltuielile pentru navetă să fie mai mari decât contravaloarea celor 2 ore. De asemenea, mărirea normei de predare va însemna mărirea sarcinilor de muncă, pe lângă celelalte îndatoriri profesionale, ceea ce va conduce la creșterea presiunii psihice. Totodată, este complet greșit și faptul că a fost eliminată facilitatea de a se diminua, cu 2 ore, norma de predare pentru profesorii care au gradul didactic I și o vechime peste 25 de ani. În timp ce în multe țări norma didactică de predare pentru profesorii cu vechime este diminuată chiar la jumătate, restul orelor fiind dedicate pentru a îndruma profesorii tineri, la noi nu mai este nici o diferență între un profesor debutant și unul care este la final de carieră.
2. Comasarea a sute de unități de învățământ – va conduce la concedieri de personal didactic auxiliar și chiar administrativ.
3. Creșterea efectivelor de elevi în clasă – va conduce la revenirea la efectivele de elevi/preșcolari „istorice“ și, evident, la comasări de grupe/clase, având drept consecință scăderea calității actului educațional și reducerea numărului de posturi/norme.
4. Scăderea dramatică a tarifului pentru plata cu ora – va conduce la imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remunerației derizorii (scăderea cu peste 50% a tarifului orar). Se va ajunge la situația aberantă ca o oră prestată de un profesor la început de carieră să fie plătită la fel cu tariful orar al unui muncitor necalificat. Sunt specializări și discipline deficitare în resursa umană. Cine va presta aceste ore, în regim de plata cu ora?
5. Creșterea obligației de catedră pentru directori și inspectori – va conduce la imposibilitatea practică și obiectivă de desfășurare a activității de către personalul de conducere, de îndrumare și control (atât activitatea la catedră, cât și cea specifică funcției).
6. Subfinanțarea învățământului superior din România, prin neactualizarea costului standard pe student echivalent, decizie care poate conduce la concedieri colective sau chiar la închiderea unor universități.
7. Subfinanțarea instituțiilor de cercetare, în actualul context geopolitic european, prin neactualizarea costurilor necesare pentru resursa umană și utilități, pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii, instituții de importanță deosebită pentru buna funcționare a educației și cercetării.
8. Subfinanțarea bibliotecilor centrale universitare, prin neactualizarea costurilor cu resursa umană și utilități, instituții de importanță deosebită pentru buna funcționare a Educației.
În luarea acestor măsuri fără precedent pentru învățământ și în special pentru învățământul preuniversitar, un rol foarte activ l-a avut ministrul educației și cercetării, domnul Daniel David. În marea majoritate a declarațiilor publice, domnul ministru a lovit în sistemul de învățământ și în salariații acestuia, unele dintre aceste declarații fiind chiar diversioniste.
Reamintim o parte dintre acestea:
- „Norma didactică de predare în România este sub media Uniunii Europene”. FALS! Conform cercetătorilor de la Institutul de Științe ale Educației, norma de predare este de 18 ore pe săptămână în România, ceea ce plasează țara noastră la nivelul mediu al normei europene.
- „Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”. Altfel spus, cu o finanțare de aproximativ 3% din PIB, în condițiile în care media finanțării educației în Uniunea Europeană este de aproximativ 4.7% din PIB, educația a dat peste cap deficitul bugetar. Să ne amintim că domnul Mircea Miclea și-a dat demisia din funcția de ministru al educației pentru faptul că educației nu i s-a dat 5% din PIB. În concepția domnului ministru Daniel David, educația poate fi performantă și dacă este subfinanțată.
- „Dacă dorești să fii titular al sistemului, atunci n-ai cum să rămâi foarte mult legat de o școală”. Altfel spus, dacă în școala unde ești titular nu ți se pot asigura cele 20 de ore de predare, mergi unde găsești, adică la 30-40 km. Ce vor face cadrele didactice cărora nu li se pot asigura cele 20 de ore, fiind titulari în 2-3 școli? Vor mai adăuga încă o școală și vor sta în mijloacele de transport mai mult decât stau în fața elevilor.
- „Elevii olimpici de nivel internațional își permit să-și dea o bursă de merit în fiecare lună, din premiul unic de 1000-4000 de euro pentru medalia obținută”. Dacă așa este tratată elita elevilor din România, nu este de mirare că majoritatea acestor olimpici își continuă studiile universitare în alte țări și nu se mai întorc în România.
- „Plata cu ora în învățământul preuniversitar trebuie să fie definită rațional și decent. În prezent nu se raportează la tot timpul de lucru și are o valoare prea mare față de ora din norma de bază”. Altfel spus, dacă un profesor are salariul pentru o oră de predare din norma de bază de 100 de lei, conform prevederii din Legea 141/2025 ar urma să primească mai puțin de 50 de lei pentru o oră plătită în regim de plata cu ora, chiar dacă pentru pregătirea acestei ore este nevoie de același efort. Și să nu uităm că și la aceste ore elevii primesc teste care trebuie corectate și discutate cu elevii. Mergând după aceeași logică cu a „specialiștilor” care au propus această aberație, profesorii care au ore în regim de plata cu ora ar putea spune că o astfel de oră nu durează 50 de minute, ci 20 de minute, și că se parcurge doar 45% din materia cuprinsă în programa școlară.
Sindicatul FSLI din Educație îndeamnă profesorii la boicot
„Propunem tuturor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar să fie solidare şi să boicoteze toate evenimentele/acțiunile pe care Ministerul, inspectoratele școlare şi unităţile de învăţământ le organizează pentru implementarea măsurilor din Educație”, se arată într-o adresă FSLI consultată de Edupedu.ro.
Pentru că până la începerea anului școlar mai sunt 5 săptămâni, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să emită în 15 zile, adică până pe 9 august 2025, ordinul de ministru cu regulile de reorganizare a rețelei școlare, ceea ce înseamnă că în această perioadă trebuie să se desfășoare devansat etapele care țin de începerea anul școlar din 8 septembrie.
Profesorii sunt îndemnați să nu vină la școală dacă sunt chemați din concediul de odihnă pentru că „angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă”, scrie în document. De asemenea, se sugerează ca profesorii „să nu participe la consiliile profesorale şi la consiliile de administrație”.
„Fără toate acestea, proiectul planului de încadrare pentru anul 2025-2026, realizat la începutul acestui an, nu poate fi modificat. Trebuie să fim conştienţi că stă în puterea noastră să refuzăm toate aceste lucruri ceea ce va face imposibilă implementarea acestor măsuri de către Guvernul Bolojan”, mai spune adresa FSLI.
Sindicatele FSLI cer revenirea la norma didactică de 18 ore, neschimbarea numărului de efective din clasă, eliminarea comasărilor de clase/grupe care au fost deja înființate și respectarea dreptului de concediul de odihnă.