Maria Manea, fost secretar de stat în guvernul Cîțu și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a explicat, în cadrul emisiunii Info Edu, difuzată de TVR Info, că noile planuri-cadru îi dezavantajează pe profesorii de Limba română care predau în licee fără clase de profil umanist. Potrivit planurilor-cadru, elevii de la profilul real vor avea cu o oră de Limba română mai puțin în clasele a XI-a și a XII-a, în timp ce, pentru cei de la profilul umanist, se va adăuga o oră pentru fiecare an.
„Sunt la un colegiu național din capitală, unde nu există clase de profil umanist. Dacă ne uităm pe aceste planuri-cadru, vom observa că în clasele a 11-a, respectiv a 12-a dispare o oră de Limba și literatura română, în timp ce, pentru clasele umaniste, la toate nivelurile, deci vorbim despre a 9-a, a 10-a, a 11-a și a 12-a, este adăugată o oră de limba și literatura română în plus. Așadar, în situația mea punctuală, în colegiul meu se pierd ore pentru clasele a 11-a și a 12-a, profil real, în timp ce în alte licee, unde există profil umanist, se adaugă o oră în plus. Într-o economie simplă a discuției, evident că ore nu se pierd. În cazul disciplinei mele se adaugă ore, dar punctual, pentru situația mea, se pierd ore la profilul real”, a spus Maria Manea.
Aceasta a precizat că planurile-cadru accentuează necesitatea de a adapta sistemul de învățământ și procesul de învățare la nevoile elevilor și că o responsabilitate mare va fi plasată pe umerii unităților de învățământ și ai personalului acestora.
„Din punctul meu de vedere, apariția în dezbatere, la acest moment, a planurilor-cadru accentuează, în perspectivă, nevoia de a interpreta sistemul de învățământ și învățarea propriu-zisă în funcție de nevoile copiilor. Așa cum vorbim atunci când spunem că avem nevoie de rețete particularizate de tratament, de exemplu în sănătate, așa vom interpreta la un moment dat aceste planuri-cadru: rețete particularizate de învățare pentru elevi și totul va ține de management-ul unităților de învățământ, de echipa unităților de învățământ și de felul în care acestea vor înțelege să se raporteze realmente la copil și la nevoile acestuia”.
Amintim faptul că proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri, 31 ianuarie, la ora 18:00, după cum a relatat Edupedu.ro Acestea vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere începând cu anul școlar 202-2027. Elevii care vor intra anul viitor în clasa a IX-a vor fi primii care vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a Educației.
În momentul de față, curriculumul pentru liceu este organizat respectând planurile-cadru adoptate în 2004 și 2009, în funcție de filieră. O reformă curriculară ar fi trebuit să fie făcută încă din 2020, însă aceasta a fost amânată în mod repetat de politicieni.
Edupedu.ro a semnalat cele mai importante schimbări din planurile-cadru, comparativ cu cele anterioare, care au generat nemulțumire în rândul specialiștilor din țară.
- O analiză a Facultății din Istorie din cadrul Universității din București arată că este imposibil ca istoria românilor și cea universală să fie parcursă în doar doi ani, cu o singură oră de istorie pe săptămână și că, cel mai probabil, elevii vor deveni analfabeți funcțional din punct de vedere istoric.
- Facultatea de Litere din cadrul universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a criticat eliminarea limbii române din trunchiul comun al liceului, cu excepția specializării Vocațional – Teologic și a tras un semnal de alarmă cu privire la importanța studiilor clasice în combaterea extremismului ideologic.
Modificările vizează și domeniul științelor exacte: fizica, chimia și biologia sunt eliminate din trunchiul comun pentru liceenii de la filiera real, în clasele a XI-a și a XII-a, iar biologia, istoria și geografia sunt scoase de la clasa a XII-a la profilul Mate-Info. Noile planuri-cadru prevăd o creștere a numărului de ore de informatică în clasele IX-X la Mate-Info, de la una la două, scăzând apoi de la patru la trei în clasele XI-XII, în timp ce la profilul filologie sunt prevăzute mai multe ore de limba română.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că aceste modificări urmăresc descentralizarea curriculară și încurajarea performanței, dar a precizat că limbajul final al planurilor-cadru va fi stabilit după consultări suplimentare. În acest context, rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, spune că noile planuri-cadru de liceu sunt prilej de dezbateri pentru profesori, inspectori și academicieni, care încearcă să demonstreze că „fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale”. Ministerul Educației a mai anunțat că elevii pot propune în școală studierea limbii latine ca materie opțională, însă acest lucru rămâne la latitudinea fiecărei unități de învățământ.