„Este aberant să evaluezi activitatea unei persoane pe baza rezultatelor obținute de altcineva”, este de părere profesoara Iuliana Șerfan, într-un punct de vedere trimis Edupedu.ro. „Rezultatele elevilor pot fi influențate de o mulțime de factori (pregătirea anterioară, condițiile familiale și sociale, probleme de sănătate, nivel de inteligență, influența mediului, etc)”, a spus aceasta.
- Iuliana Șerban este profesoară de Informatică la Colegiul Național Cantemir-Vodă din București.
Reacția vine după ce prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat miercuri că profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii.
„Din punctul meu de vedere, nu este posibilă elaborarea unor criterii relevante și obiective pentru a evalua activitatea sau performanța cadrelor didactice (chiar dacă înțeleg nevoia și mi-aș dori să existe)”, a transmis cadrul didactic.
Iulia Șerban a explicat că factorii care pot influența rezultatele elevilor nu stau în controlul profesorului:
„Pe de o parte, este aberant să evaluezi activitatea unei persoane pe baza rezultatelor obținute de altcineva. Rezultatele elevilor pot fi influențate de o mulțime de factori (pregătirea anterioară, condițiile familiale și sociale, probleme de sănătate, nivel de inteligență, influența mediului, etc) care nu stau în controlul profesorului (am făcut o analiză mai detaliată aici). Modelele de succes azi nu prea mai au legătură cu școala.”
Profesoara aduce în atenție că nu toți profesorii au discipline de examen și se întreabă pe baza căror rezultate evaluăm performanța profesorilor care predau geografie în gimnaziu, de exemplu, sau a educatorilor de la grădiniță:
„În plus, despre care rezultate vorbim? Cele mai obiective evaluări sunt cele de la examenele naționale, însă acestea nu au probe pentru toate disciplinele. Pe baza căror rezultate evaluăm performanța profesorilor care predau geografie în gimnaziu, de exemplu? Sau a educatorilor de la grădiniță? Dacă prin rezultate înțelegem notele de la clasă, atunci efectul obținut va fi că toți elevii vor avea 10, ceea ce va adânci catastrofa. Iar partea referitoare la feedbackul colegilor e în cel mai fericit caz amuzantă, dintr-un motiv foarte simplu, aprecierile se vor acorda pe bază de simpatii personale.”
Potrivit acesteia, evaluările haotice nu ar face decât să îndepărteze tinerii de profesia didactică:
„Sunt perfect de acord că trebuie schimbat ceva, însă cred că soluția este atragerea tinerilor buni în sistem, prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate (printre care și instrumente de intervenție individuale când lucrurile deraiază) și a unui statut social corespunzător. Atunci când ai din start o bază de selecție a personalului, va veni automat și performanța. Evaluările haotice nu ar face decât să îndepărteze tinerii de o profesie spre care și-așa nu se prea înghesuie nimeni.”
Informații de context
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „profesorii n-au nimic împotrivă să fie evaluați, numai că această evaluare să fie extrem de obiectivă și bine cuantificată”.
„Propunerea de a remunera sau recompensa în funcție de performanță profesorii (…) ridică probleme de formă și de fond”, ce țin de cultura școlară, lipsa unor criterii uniforme de performanță și birocrația „nefuncțională” din educație, apreciază Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați.
Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, a spus că „noi nu avem standarde naționale de evaluare (pentru elevi – n.red), adică nota 8 de la un liceu din Pașcani să fie egală, ca performanță, cu nota 8 de la un liceu din București”. Declarația a fost făcută pentru știrile ProTV.
În luna martie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a precizat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru.
În decembrie 2024, noul ministru al Educației, Daniel David, a vorbit, într-o intervenție telefonică la emisiunea Info Edu de la TVR Info, despre salarizarea profesorilor: „Nu-i vorba de a înlocui salarizarea pe care o avem cu o salarizare pe bază de indicatori, ci de a veni cu anumite bonusuri, dincolo de un salariu decent pe care îl asigurăm pentru acei profesori care obțin performanță (…).”
În ianuarie anul acesta, ministrul Educației și Cercetării a afirmat că indicatorii pentru creșterea veniturilor cadrelor didactice performante vor fi gata la sfârșitul lunii mai.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre salarizarea bazată și pe criteriul performanței la profesori. Aceasta este de părere că, în baza unui salariu decent, prestația la clasă ar trebui să dovedească performanță școală.
În luna august, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au solicitat ministrului Educației, Ligia Deca, să precizeze public că la acest moment nu există niciun proiect privind salarizarea diferențiată în funcție de performanță.
Amintim că, pe 1 aprilie 2024, Ministerul Educației anunțat că a decis “constituirea unui grup de lucru” cu sindicatele, ca să „să elaboreze proiectul de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe baza unor criterii de performanță”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
Premierul României, Marcel Ciolacu, după publicarea rezultatelor de la testele PISA 2022, a cerut public ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte criterii de performanță pe baza cărora salariile profesorilor să poată fi crescute diferențiat. „Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește“, a declarat Ciolacu. Acesta făcuse referire la astfel de criterii încă de la preluarea mandatului de premier.
Ca urmare a primelor discuții avute cu reprezentanții OCDE, Ligia Deca a declarat că „sistemele care salarizează diferit, în funcție de performanță, de regulă, o fac cu bonusuri salariale”.
- „Pentru astfel de bonusuri, noi avem un sistem, se numește de gradație de merit, cu niște criterii, avem în lege un alt sistem, și anume fondul de 2% din fondul salarial la dispoziția directorului, care va fi o altă sursă de stimulare a celor cu performanțe ridicate”, a explicat aceasta.
Pe 8 decembrie 2024, la prezentarea Raportului național PISA 2022 pe România, Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, a precizat că salarizarea bazată pe performanță este „una dintre cele mai dificile dileme cu care se confruntă orice sistem de educație“.
Pe 15 ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu a declarat „nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, la Antena 3, potrivit G4Media.ro.