Profesorii vor include inteligența artificială în predare la nivel preuniversitar, ei și elevii vor fi evaluați cu ajutorul unor instrumente IA, iar domeniul va fi abordat în discipline opționale la liceu, conform proiectului Strategiei naționale pentru IA

Inteligența artificială urmează să fie studiată în cadrul unor discipline noi, opționale, sau în module opționale la nivel de liceu, iar profesorii o vor îngloba în activitățile de predare, reiese dintr-un proiect de strategie națională pentru inteligență artificială, prezentat marți. Documentul, despre care ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, a spus că urmează să fie adoptat la nivel de guvern până la sfârșitul anului, vorbește și despre instruirea profesorilor în domeniul IA, dar plasează cele mai multe activități educaționale la nivelul studiilor universitare.

Același document vorbește despre folosirea instrumentelor IA, la nivelul învățământului preuniversitar, pentru „evaluare automată a elevilor și a profesorilor”.

• Pe lângă repere precum programul de guvernare sau PNRR, documentul folosește ca referință o serie de strategii elaborate până acum în domeniul tehnologiilor sau în domenii conexe, inclusiv SMART-Edu, strategia pentru digitalizarea educației 2021-2027, elaborată în 2020, dar redusă ulterior de la aproape 100 de pagini la doar câteva pagini în proiectul “România Educată”. 

Proiectul Cadrului strategic național în domeniul inteligenței artificiale 2023-2027 descrie punctual măsurile avute în vedere pentru întărirea formării profesorilor și educării elevilor/studenților în domeniul IA, fără a stabili, însă, un orizont de timp pentru introducerea vreuneia dintre ele. Există, însă, indicatori care stabilesc un ritm de atingere sau creștere a obiectivelor până în 2025-2027.

Educația este declarată domeniu conex IA, alături de cercetare, competitivitate și digitalizare. Educația este, de asemenea, declarată sector prioritar pentru utilizarea IA, alături de infrastructură și transport, cercetare-dezvoltare, sănătate, e-guvernare, TIC, agricultură, securitate și apărare națională.

Drept urmare, o serie de măsuri ce țin de educație sunt enumerate la “Obiectivul specific 5.2. Adoptarea și valorificarea tehnologiilor de IA în sectoare socio-economice prioritare”. Una dintre acestea vorbește despre introducerea instrumentelor IA în predare, la nivel preuniversitar. Aceasta ar urma să fie însoțită de o “aliniere automată a curriculei la nivelul elevilor”:

• “Introducerea de instrumente bazate pe IA în procesul de instruire din ciclurile de învățământ preuniversitar, pentru: instruire individualizată, diferențiată și personalizată, stimularea motivației de învățare și a implicării în procesul de instruire, evaluare automată a elevilor și a profesorilor, alinierea automată a curriculei la nivelul elevilor.”

Este prevăzută, de asemenea, introducerea unor discipline opționale la nivel de liceu, ca parte a măsurilor ce au ca obiectiv “creșterea nivelului de înțelegere de bază a populației privind beneficiile” IA. Aici sunt menționate discipline atât la liceele cu profil real, cât și la cele cu profil socio-uman, astfel, precum și la nivel de formare a profesorilor: 

• “Dezvoltarea de programe de instruire în fundamentele IA a unor categorii socio-profesionale care interacționează cu populația generală”.
• “Includerea unor discipline noi (opționale) respectiv actualizarea unor discipline existente pentru introducerea unor noțiuni fundamentale din domeniul IA în programe de studiu de liceu cu profil real”
• “Realizarea de module opționale (curriculum la decizia școlii) de studiu al conceptelor de bază IA pentru școlile și liceele de profil socio-uman de către universități, firme și ONG-uri”.

Din acest punct de vedere, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, nu a dat termene concrete la evenimentul de prezentare a proiectului de strategie. Dar el a spus că, după intrarea în vigoare a noilor legi ale educației, planurile-cadru “sunt niște coli albe pe care să scriem ceea ce dorim cu toții”. El a afirmat că instituția pe care o conduce are “deschidere maximă” și că nu dorește ca planurile-cadru și programele școlare să fie realizate “undeva în laboratoarele ministerului”.

Sorin Ion:

• “După intrarea în vigoare, de mai puțin de o lună, a noilor legi ale educației, planurile-cadru și programele școlare putem considera în acest moment că sunt niște coli albe pe care să scriem ceea ce dorim cu toții. Și deschiderea noastră este maximă, în sensul că nu intenționăm să realizăm aceste planuri-cadru și programe școlare undeva în laboratoarele ministerului, iar grupurile de lucru vor conține cu siguranță și experți din afara sistemului de educație. Răspunsul este da. Suntem deschiși pentru asta, pentru că suntem conștienți că în acest moment – îmi place mie foarte mult expresia asta – trebuie să pregătim tinerii noștri pentru o profesie care nu există.”

Alte măsuri ce țin de educație, la obiectivul dedicat adoptării IA în sectoarele prioritare:

• Măsura 5.2.7. Promovarea utilizării de instrumente bazate pe IA care să monitorizeze integritatea academică a elevilor/studenților și a cadrelor didactice.
• Măsura 5.2.7. Promovarea utilizării de instrumente bazate pe IA care să monitorizeze integritatea academică a elevilor/studenților și a cadrelor didactice.
• Măsura 5.2.17. Promovarea roboticii în educație și inițierea unor cursuri de robotică pentru elevi, cu scopul creșterii gradului de conștientizare și încredere, și a utilizării roboților ca instrumente de sprijinire a învățării și formării.
• Măsura 5.2.18. Inițierea unui plan naţional pentru IA în robotică, destinat dezvoltării sinergice a celor două domenii, în conformitate cu strategiile de dezvoltare europene, beneficiind de o colaborare puternică cu stakeholderii şi bazat pe folosirea fondurilor disponibile prin programul Europa Digitală.

Strategia listează și o serie de măsuri pentru formarea specialiștilor în domeniu, unde Ministerul Educației are, din nou, un rol central, iar majoritatea măsurilor vizează învățământul universitar.

Măsuri pentru formarea specialiștilor în inteligență artificială:

• Măsura 1.1.1. Analiza oportunității introducerii în universităţi a programelor de licență cu specializare în IA.
• Măsura 1.1.2. Creșterea numărului de programe de masterat în IA care să includă stagii de practică și/sau de pregătire a lucrării de disertație în cadrul companiilor implicate în activități de proiectare și producție în IA.
• Măsura 1.1.3. Înființarea de programe de masterat interdisciplinare și dezvoltarea de module de IA care să fie integrate în programe de masterat și de licență din afara domeniului TIC.
• Măsura 1.1.4. Asigurarea unui sistem de învățare continuă, prin organizarea de cursuri postuniversitare și/sau de perfecționare/specializare în anumite subdomenii ale IA, pentru specialiștii din domenii TIC, conexe IA.
• Măsura 1.1.5. Sprijinirea organizării de competiții naționale, a participării studenților (și elevilor) la competiții internaționale în diverse subdomenii ale IA.
• Măsura 1.1.6. Actualizarea Registrului Național de Calificări (RNC) precum și crearea de noi standarde ocupaționale (în Clasificarea Ocupațiilor din România – COR) astfel încât să faciliteze dezvoltarea specializărilor în domenii emergente IA ale programelor de licență și masterat.
• Măsura 1.1.7. Introducerea IA ca domeniu distinct de studii doctorale.
• Măsura 1.1.8. Încheierea unor acorduri de parteneriat cu universități internaționale de prestigiu în vederea implementării de doctorate în cotutelă, atât intra- cât și inter- sau transdisciplinare.
• Măsura 1.1.9. Reglementarea sistemului de doctorat industrial, prin care industria să poată (co-)finanța activitatea de cercetare doctorală și să poată beneficia de rezultatele acesteia.
• Măsura 1.1.10. Intensificarea sprijinirii mobilității și a formării cercetătorilor doctoranzi și postdoctoranzi prin programe europene de finanțare individuală doctorală/postdoctorală, sau finanțare a mobilităților de cercetare.
• Măsura 1.1.11. Susținerea implementării de programe facultative de formare avansată pe ramuri specifice ale IA, prin cooperare între mediul academic și industrie, prin intermediul clusterelor tehnologice și a DIH-urilor.
• Măsura 1.1.12. Facilitarea accesului universităților la liniile de finanțare din programe conexe sau suportul/promovarea participării în cadrul programului Horizon Europe.

Redescoperirea Strategiei pierdute pentru digitalizarea educației SMART-Edu

Proiectul de cadru strategic folosește o serie de referințe pentru stabilirea obiectivelor sale, de la Programul de guvernare 2021-2024 la PNRR și de la Proiectul România Educată și la o serie de strategii de dezvoltare în domeniul tehnologic. Printre referințele menționate est menționată și Strategia pentru digitalizarea educației 2021-2027 SMART Edu, cu doi piloni – “dezvoltarea de competențe relevante pentru transformarea digitală”, respectiv “dezviltarea unui ecosistem performant de educație”. Acest lucru are loc în condițiile proiectul respectiv de strategie a fost tras pe linie moartă la scurt timp după anunțarea lui, iar în vara anului 2021 din cele aproape 100 de pagini ale lui au rămas 4 pagini incluse, ca subcapitol, în proiectul România Educată. Elaborarea unei noi strategii de digitalizare a intrat ulterior în atribuțiile unei noi direcții din minister, dedicată implementării Proiectului România Educată.

Ce urmează

Potrivit ministrului Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, cadrul strategic se va afla în proceduri de “transparentizare și dezbatere” până în decembrie, când urmează să fie adoptat la nivel de guvern:

• “Avem un calendar foarte bine stabilit ca până la finalul anului, mai precis până în luna decembrie, să trecem toți acei pași de transparentizare și dezbatere în privința acelui draft de strategie a inteligenței artificiale pentru România pe care deja îl avem public, pentru ca să putem să trecem automat prin Guvern. Practic, în perioada următoare vom avea consultări cu toți stakeholderii, cu toate mecanismele deja create la nivel național.”

Proiectul de Cadru strategic național în domeniul inteligenței artificiale 2023-2027:

Citește și:

Cum îi facem pe copii să nu mai copieze eseuri făcute cu ChatGPT pentru temele de la școală? Sorin Ion: Rezolvarea acestei situații stă în formarea profesorilor. Mai mult de jumătate din aceștia din România vor fi formați să aibă competențe digitale, prin PNRR

Foto: © Wrightstudio | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.