„Propunerea de a remunera sau recompensa în funcție de performanță profesorii (…) ridică probleme de formă și de fond”, ce țin de cultura școlară, lipsa unor criterii uniforme de performanță și birocrația „nefuncțională” din educație, apreciază Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați. Într-un mesaj publicat, joi pe Facebook, el face aceste comentarii după declarațiile premierului Marcel Ciolacu potrivit cărora profesorii vor fi evaluați anual cu analize ale performanței elevilor și feedback de la colegi și directori, pentru ca plata lor să fie corelată cu performanța.
„Ideea că profesorii ar trebui plătiți în funcție de performanță sună plauzibil probabil aproape tuturor celor care nu lucrează efectiv în sistemul de învățământ, ba chiar și multor profesori (…) Sună plauzibil pentru că adesea lucrurile sunt profund nedrepte în școlile noastre. Și nu cred că există profesor care să nu fi trăit experiența amară a triumfului incompetenței și a înnebunitoarei lipse de recunoaștere sistemică a meritelor reale”, scrie Doru Căstăian, care este și profesor asociat la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității Dunărea de Jos din Galați.
- El continuă, însă: „Dar propunerea de a remunera sau recompensa în funcție de performanță profesorii, transferul acesta brut de mentalitate și limbaj antreprenorial într-un sistem mult mai complex decât orice organizație economică ridică numeroase probleme de formă și de fond”.
O problemă este cea care ține de definirea performanței: „De jure, performanța înseamnă aportul la formarea profilului absolventului pentru fiecare elev, în concordanță cu competențele cheie asumate prin legislația națională și internațională. Trei sferturi dintre profesori (ca să fac o estimare reținută) nu lucrează așa, fie că nu știu, nu vor sau nu pot”, scrie el. În opinia sa, „asumarea acestui tip de educare este pur scriptică, școlile în care activăm nu urmăresc sistematic așa ceva. Or, a lucra împotriva culturii reale a propriilor școli nu e fezabil. În plus, adecvarea la un model de competențe este greu de făcut, implică procese pe care școala românească nu le are în acest moment și standarde de calitate care, de asemenea, lipsesc.”
„De facto, perfomanța este redusă de cele mai multe ori la câștigarea unor concursuri, respectiv promovarea unor examene. Or, acest mod de a privi lucrurile nu vizează performanța care se vrea recompensată in teorie (…)”, scrie el.
O altă problemă pe care o semnalează este că evaluarea „integrată și plurimodală” care ar fi necesară pentru profesori „nu este în acest moment la îndemâna școlii românești. Ea ar implica, cvasiutopic, ca profesorii, părinții și toate celelalte părți implicate să aibă un model comun al obiectivelor propuse, să le accepte pe scară largă și să lucreze activ la realizarea și evaluarea lor. Inutil de spus că suntem departe de acel punct. De fapt, toate aceste instanțe sunt mai degrabă tribalizate și adesea pe poziții ireconciliabile”.
Potrivit lui Doru Căstăian, o a treia problemă ține de structura birocrației din educația românească: „O evaluare complexă înseamnă și o birocrație funcțională pentru a nu lucra strict ochiometric. Iarăși, nu este cazul. Birocrația sistemului românesc este de multă vreme o țară separată, desprinsă de realitatea pe care ar trebui să o cartografieze si sa o ordoneze. Cu alte cuvinte, nu există nici o garanție că ceea ce se certifică printr-un act are vreun corespondent în realitate (…)”.
- Și, comentează el, „nu în ultimul rând, premierul și toți cei după chipul și asemănarea lui sunt ultimii care ar trebui să pomenească despre performanță. Ei înșiși sunt rezultatul unor procese de promovare socială contraselectivă, deloc meritocratică, în care școala a avut un rol minimal”.
În opinia profesorului citat, „în cazul sistemului românesc, disfuncțional în atât de multe feluri și deopotrivă fragil prin ultracentralizare, lipsă de claritate teleologică și vag moral, această întreprindere îmi pare în acest moment absolut de nerealizat”.
Ce opțiune consideră el a fi fezabilă: „Evaluarea profesorilor, atât cât se poate face, implică, din punctul meu de vedere, mult mai multă putere de decizie la nivelul şcolilor, acolo unde directorii şi colegii lor pot efectiv crea medii organizaţionale mai puţin schizoide şi disfuncţionale, ȋn interiorul fiecărei comunităţi profesionale unde oamenii se cunosc ȋntre ei şi se pot influenţa ȋn diferite moduri.”
Citește și:
Premierul Marcel Ciolacu: Profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii. Scopul este ca plata profesorilor să fie corelată cu performanţa actului de educaţie
Directoarea Daniela Orășanu, reacție la anunțul premierului Ciolacu că toți profesorii vor fi evaluați anual: Noi nu avem standarde naționale de evaluare pentru elevi, adică nota 8 de la un liceu din Pașcani să fie egală, ca performanță, cu nota 8 de la un liceu din București
Foto: © Opolja | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.