Profesorul Marcel Bartic, despre lipsurile Titularizării: Nu poți să schimbi profesorii de la un an la altul și apoi să te întrebi de ce au luat elevii note mici la evaluările naționale / Mai multă autonomie oferită școlilor ar garanta un grad mai mare de flexibilitate în alcătuirea normelor didactice

Foto: captură TVR Info

Nu este de mirare că elevii ai căror profesori se schimbă de la an la an obțin note mici la evaluările naționale, a explicat profesorul de istorie Marcel Bartic în cadrul emisiunii InfoEdu. Pentru a rezolva problema alcătuirii normei didactice pentru cadrele care nu se pot titulariza, deși obțin note de trecere la concurs, școlile au nevoie de mai multă autonomie, a spus acesta.

„Sistemul de titularizare, ca în general tot ce se întâmplă într-o școală, are legătură cu interesul copilului. Titularizarea este gândită, pe de o parte, pentru a oferi stabilitate profesorului, stabilitate de care este nevoie. Pe de altă parte, este vorba despre atașamentul copilului de omul respectiv”, a declarat Marcel Bartic.

Copiii se atașează de profesori, iar faptul că aceștia pleacă din școală la sfârșitul anului are un impact negativ asupra lor, a spus profesorul.

„Sistemul ăsta este toxic pentru copiii. Un profesor suplinitor, care ia 9,50 sau 10 la concurs, dar nu se poate titulariza, ajunge într-o școală, are contract de muncă pe un an de zile. Copiii se atașează de el, iar la sfârșitul anului profesorul pleacă”.

„Nu poți să schimbi profesorul de la un an la altul și după aia să te mai și întrebi «oare de ce au luat rezultatele alea la evaluările naționale?». Pentru că ai schimbat profesorul de la un an la altul”, a completat el.

Soluția e reprezentată de acordarea unui grad mai mare de autonomie unităților școlare, a subliniat acesta. Astfel, directorii vor putea alcătui normele didactice în așa fel încât profesorii să nu mai fie nevoiți să plece din școală după un an sau să predea la mai multe școli în același timp.

„Mai multă autonomie dată școlii presupune și schimbarea încadrărilor, pentru că și ăsta e un pat al unui Procust, care forțează școlile să vacanteze posturile într-un anumit fel. Dacă li se oferă autonomie și, de pildă, am avea Programul Școală după Școală, ar mai apărea acolo niște norme, un pic de flexibilitate în alcătuirea normei didactice. I-ai putea face profesorului o normă astfel încât să stea full-time la tine. Omul este doar în școala ta, nu mai aleargă între trei școli, nu mai pleacă la anul după ce se atașează copiii”.

Riscul ca directorii școlilor să profite de această schimbare există, însă nu va fi tolerat în societatea din ziua de astăzi, afirmă Marcel Bartic.

„Simt cumva din partea celor care ne privesc niște încruntături: «lasă că știm noi că directorul o să-și angajeze nepoții». Sigur că da, există riscul ăsta, dar dacă domnul director își angajează nepoții, care sunt profund incompetenți, iar copiii care vor ieși la examenele naționale vor lua note mici, domnul director, cu nepoți cu tot o să zboare”.

„Lumea în care trăim nu prea mai permite nepotisme de acest fel chiar atât de ușor. Se mai întâmplă, dar încet-încet, cum foarte bine ați remarcat un pic mai devreme, subiectul educației este din ce în ce mai prezent în spațiul public, inclusiv în categorii sociale la care poate a fost mai puțin întâlnit până acum […] Mă îndoiesc că societatea de astăzi va mai permite cu atâta ușurință să vină domnul director să-și angajeze nepoții”.

Informații de context

Recent, un grup de profesori suplinitori a transmis o scrisoare deschisă către ministrul Educației, Daniel David, în care își exprimă nemulțumirile legate de organizarea actuală a examenului de titularizare. În scrisoare, document obținut de Edupedu.ro, aceștia semnalează că, anual, zeci de mii de suplinitori sunt obligați să susțină acest concurs, indiferent de rezultatele obținute anterior, ceea ce contribuie la instabilitate profesională și afectează calitatea actului educațional.

Pe 25 august 2024, un grup de profesori suplinitori au trimis o scrisoare către ministra Educației, Ligia Deca, cerând să nu susțină din nou concursul de Titularizare odată ce au obținut note peste 7. Textul a fost transmis și redacției Edupedu.ro. Profesorii semnatari ai scrisorii acuză și că nu sunt posturi din cauză că profesorii titularii primesc ore suplimentare în regimul „plata cu ora”.

În scrisoarea adresată ministrei Ligia Deca, profesorii subliniază în repetate rânduri că speră că nu va fi un demers „ignorat și de această dată”. Scrisoarea vine după un text asemănător al „grupului de profesori suplinitori” despre care Edupedu.ro a scris pe 12 august, după o petiție online Declic de la finalul lunii iulie semnată de peste 6.000 de persoane și mai multe memorii ale profesorilor angajați pe durata viabilității postului.

La mijlocul lunii iunie, Edupedu.ro a scris despre ministerul Educației care nu le dă nicio soluție profesorilor pentru titularizarea fără examen cerută de peste 1.000 de profesori suplinitori pe posturi cu viabilitate până în 4 ani. Potrivit unui răspuns semnat de secretarul de stat Sorin Ion pentru învățământul preuniversiar, pentru memoriile mai multor profesori, instituția nu a găsit vreo soluție pentru cererea cadrelor didactice și care „să nu contravină ordinii normative constituționale”.

Citește și

Sunt profesori nepregătiți, care nu livrează rezultate, care nu au ce să caute la catedră, spune Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației: Ce ne facem cu profesorii pe care îi trimitem la catedră cu note foarte mici, de 2 sau de 3?

Profesoara Maria Manea: Cred cu tărie că sistemul de învățământ românesc nu știe să livreze pentru masă. Fie ne axăm pe olimpiade, fie în extrema cealaltă. Performanță este și să duci un elev de la 6 la 8, la 9

Marius Nistor: I-aș sancționa pe cei care produc cadre didactice, pe colegii noștri din sistemul de învățământ universitar, care ar trebui să fie mentorii noștri, să pregătească viitorii profesori, învățători, educatoare

Exit mobile version