Propuneri ale directorilor și profesorilor privind Săptămâna Verde: Desfășurarea celor 5 zile pe parcursul tuturor modulelor sau la finalul anului școlar, renunțarea la program pentru școlile fără resurse necesare, comasarea cu programul „Școala Altfel” – Raport de cercetare publicat de Minister

Alexa Stănescu

2 luni ago

Directorii de școli și profesorii propun o reorganizare flexibilă a programului „Săptămâna Verde” cu distribuția celor 5 zile pe module, comasarea programului „Săptămâna Verde” cu „Școala Altfel” sau chiar să nu mai fie obligatoriu acest program decât pentru școlile care au resurse necesare, arată raportul de cercetare, publicat de Ministerul Educației. Cadrele didactice și directorii cer sprijin în formarea profesorilor pentru activități în Săptămâna Verde dar și reducerea birocrației. La cercetare au răspuns 255 de directori dintre care 60% sunt din mediul urban, peste 2.600 de profesori și învățători și aproape 10.000 de elevi. Raportul poate fi descărcat la finalul articolului.

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat recent că este ilegal ca părinții să susțină financiar activitățile din săptămânile „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.

În contextul publicării raportului de cercetare, ministrul Educației Daniel David a spus că „sugestii utile vor fi incluse în noua metodologie” pentru anul școlar următor.

Directorii de școli și profesori au propus potrivit raportului de cercetare Evaluarea Programului „Săptămâna verde” mai multe idei privind desfășurare și organizare: De la comasarea cu programul „Școala altfel” într-un program unic care să includă 2-3 zile centrate pe educație pentru mediu, la renunțarea programului pentru școlile care nu au resursele necesare, sau alocarea de fonduri pentru fiecare școală cu implicarea autorităților școlare.

„Impactul programului, așa cum este văzut în urma acestui studiu, pare să fie unul pozitiv. Pornind de la unele sugestii ale celor implicați, am reglementat deja ca programul să implice fie activități non-formale, așa cum a fost în principal focalizat până acum, fie activități mai formale, la clasă, dar în care lecțiile să reflecte legătura cu scopurile de dezvoltare durabilă. Alte sugestii utile vor fi incluse în noua metodologie”, potrivit comunicatului de presă al Ministerului.

Profesorii și directorii mai propun desfășurarea Săptămânii Verzi pe tot parcursul anului școlar pentru a se evita supraaglomerea spațiilor și suprasolicitarea organizațiilor cu activitate în domeniul mediului, în condițiile în care aproape 85% dintre școli au organizat programul la finalul celui de-al IV-lea modul.

De asemenea, raportul arată și nevoia profesorilor de formare și dezvoltare de competențe pentru a desfășura ore și activități în cadrul programului Săptămâna Verde, cum ar fi schimburi de experiență și bune practici între școli și profesori, formări, webinare.

Datele arată că un profesor din 10 a participat cu activități de formare dedicate și remarcă „un decalaj semnificativ privind participarea la formare între profesorii din mediul rural (6%) și cei din mediul urban (9%), în defavoarea celor din rural”.

„Aproape jumătate dintre profesori au menționat că au nevoie de formare pentru a gestiona mai bine resursele (de timp, financiare, materiale, logistice) necesare pentru activitățile pe care le organizează în cadrul Programului. Din această perspectivă, Programul este provocator pentru că solicită resurse și demersuri (pentru organizarea logistică a activităților, gestionarea timpului”, potrivit raportului.

Peste 80% dintre elevi au participat la activități în cadrul săptămânii verzi. „Motivele absenteismului de la activități au fost variate, cel mai des fiind invocate probleme personale, de sănătate, dezinteresul pentru activitățile propuse în cadrul Programului, opțiunea elevilor de a se implica în alte activități (precum pregătirea pentru evaluările și examenele naționale), dar și dificultăți legate de corelarea orarului cu posibilitățile de transport (mai ales în cazul elevilor navetiști)”, mai arată raportul.

Profesorii și directorii se plâng și lipsă de timp pentru a realiza rapoartele de final dar și de prea multă birocrație.

Despre cercetare și metodologie

Cercetarea Institutului de Științe ale Educației a fost realizată pe bază de chestionar, pe un eșantion reprezentativ la nivel național pentru rețeaua școlară. Chestionarele au fost aplicate în luna noiembrie 2024, prin autocompletare, în format online și au fost completate de elevi din învățământul gimnazial (clasele VII-VIII) și din învățământul liceal (clasele IX-XII), de profesori (învățători/profesori pentru învățământul primar, profesori diriginți) și de directori de unități de învățământ, filierele teoretică și vocațională, public și privat.

Eșantionul realizat cuprinde 255 de directori, dintre care: 40% directori de școli din mediul rural și 60% din mediul urban; 62% directori de școli gimnaziale și 38% directori de liceu.
Nu au participat liceele tehnologice
Dintre directorii de liceu, 81% reprezintă licee teoretice şi 19% licee vocaţionale. În ce priveşte experienţa managerială, peste jumătate dintre directori au o vechime în funcţie de peste 5 ani, 11% au 4-5 ani, 28% ocupă funcţia managerială de 2-3 ani, iar 9% se află în funcție de numai 1 an.
S-au primit răspunsuri de la 2.618 profesori, dintre care: 29% profesori care predau în școli din mediul rural şi 71% în școli din mediul urban; 38% învăţători/profesori pentru învăţământul primar, 33% profesori care predau în gimnaziu şi 29% profesori care predau la liceu. Ca experienţă didactică, aproape două treimi (62%) au o vechime didactică de peste 20 de ani, 24% au 11-20 de ani, 12% au 1-10 ani, iar 2% sunt profesori debutanţi.
La chestionarul specific au răspuns 9.872 de elevi, dintre care 80% din mediul urban şi 20% din mediul rural. Pe niveluri de învățământ, au răspuns 46% elevi de gimnaziu (clasele VII-VIII) şi 54% elevi de liceu (clasele IX-XII). Dintre elevii de liceu investigați, 84% învață în licee teoretice, iar 16% în licee vocaţionale. Dintre respondenţi, 46% sunt băieţi şi 54% sunt fete.

De precizat, ministrul Educației a spus că „impactul programului, așa cum este văzut în urma acestui studiu, pare să fie unul pozitiv. Pornind de la unele sugestii ale celor implicați, am reglementat deja ca programul să implice fie activități non-formale, așa cum a fost în principal focalizat până acum, fie activități mai formale, la clasă, dar în care lecțiile să reflecte legătura cu scopurile de dezvoltare durabilă. Alte sugestii utile vor fi incluse în noua metodologie”, potrivit comunicatului de presă.

Propuneri ale directorilor și profesorilor privind metodologia Programului „Săptămâna verde”:

elaborarea unei forme prietenoase a metodologiei, ca broșură structurată, accesibilă și
pentru elevi și părinți, pentru ca aceștia să înțeleagă scopurile și rolul educațional al
Programului;
includerea unui set de prevederi referitoare la obligațiile elevilor în cadrul Programului,
pentru ca acesta să fie înțeles de ei și de părinții lor că este un program obligatoriu;
completarea metodologiei cu o serie de anexe, care să ofere modele unitare/documente standardizate pentru realizarea documentelor de planificare, raportare;
detalierea unor secțiuni din metodologie, cu elemente mai prescriptive pentru școli,
privind organizarea activităților;
definirea în metodologie a unor seturi de obiective specifice pe fiecare nivel de învățământ;
includerea în metodologie a unor exemple de activități mai variate ce pot fi organizate în cadrul Programului, care să susțină ideea că activitățile din cadrul Programului nu devin lecții clasice pe teme de mediu (ex. învățarea bazată pe proiect, experimentele, educația outdoor etc);
clarificări privind modul de cuantificare a duratei activităților care se desfășoară în afara școlii (excursii, vizite) și a timpului pentru activitatea profesorilor care planifică,
organizează, monitorizează și evaluează Programul.

Propuneri privind organizarea Programului „Săptămâna verde” și resursele necesare:

includerea în ROFUIP și documente legislative a prevederii explicite ca la proiectarea,
organizarea și derularea activităților Programului să participe toate cadrele didactice ale unei școli, nu numai învățătorii și diriginții;
promovarea unor activități tematice unitare la nivel național, pentru fiecare an școlar (ex. 1-3 teme prioritare/an școlar), pentru a da coerență abordărilor;
promovarea unor campanii de conștientizare a scopului programului și a importanței
educației pentru mediu, care să îi vizeze pe elevi, părinți, dar și pe profesori;
elaborarea unui ghid metodologic detaliat aferent metodologiei, care să ofere sprijin
profesorilor pentru organizare, idei de activități inovatoare și resurse educaționale adaptate diferitelor niveluri de învățământ;
crearea unei baze cu exemple de bune practici/modele la nivel național, din care profesorii să poată alege, pentru a beneficia de activități relevante și de calitate, pilotate/testate anterior;
elaborarea de baze de date online/liste de instituții și organizații din fiecare județ care pot oferi sprijin real pe tematici de mediu;
promovarea unui program de parteneriate educaționale cu instituțiile publice cu
activitate în domeniu, pentru a sprijini școlile în colaborarea cu aceste organizații;
diseminarea mai largă la nivelul școlilor a platformelor și Resurselor Educaționale
Deschise care pot fi valorificate în cadrul Programului;
prevederea unor modalități complementare care pot înlocui Programul; de exemplu,
posibilitatea ca unitățile de învățământ să opteze fie pentru „Săptămâna verde”, fie pentru un curs opțional la fiecare clasă pe problematici de mediu; această măsură ar putea să fie potrivită acelor școli care nu au resursele (materiale, financiare, umane, de context) necesare pentru organizarea Programului la standarde de calitate;
comasarea Programelor „Școala altfel” cu „Săptămâna verde”, cu program unic care să includă 2-3 zile centrate pe educația pentru mediu;
renunțarea la obligativitatea Programului la nivelul fiecărei școli; să poată fi ales numai de acele școli care au resursele necesare și contextele favorabile;
posibilitatea de organizare flexibilă a celor 5 zile dedicate Programului, pentru a evita
situațiile de supraîncărcare a școlilor și a partenerilor care pot sprijini derularea de activități în cadrul Programului; posibile modalități de organizăre propuse de directori și profesori:

a) o organizare compactă cu durata de 5 zile, dar cu posibilitatea de planificare
calendaristică la nivelul școlii sau al clasei;

b) 1 zi/modul („Ziua verde”), după posibilitățile și nevoile fiecărei școli / al fiecărei
clase dintr-o școală, pe baza unei planificări stabilite în Consiliul Profesoral; ziua să
fie integrată la mijlocul modulului, nu în perioadele premergătoare vacanțelor
școlare;

c) posibilitatea ca cele 5 zile să fie distribuite pe parcursul unui an școlar, în funcție de
oportunitățile oferite de zona în care se află unitatea școlară;

d) organizarea Programului la finalul anului școlar.

propunerea unor proiecte interdisciplinare de anvergură, care să antreneze mai multe școli la nivel județean/național;

includerea Programului în „strategia verde” a unității de învățământ, prin: corelarea cu alte activități tematice ale școlii, crearea unor proiecte de lungă durată care să continue după „Săptămâna verde” și care să valorifice experiența acumulată de elevi pe parcursul acesteia;
alocarea de resurse financiare pentru o varietate de activități care se pot organiza în cadrul Programului (o listă mai amplă decât cea prevăzută în metodologia actuală), mai consistente și acordate la timp pentru a putea derula activitățile planificate;
posibilitatea de accesare a resurselor financiare oricând pe perioada anului școlar sau
posibilitatea decontării după desfășurarea activităților;
fonduri în bugetul fiecărei școli pentru organizarea Programului;
calcularea diferențiată a sumelor alocate pentru Program, cu accent pe fondurile necesare pentru activitățile outdoor planificate de școli, mai ales pentru școlile din mediul rural și urban mic, pentru care accesul la spații externe (ex. rezervații, parcuri fotovoltaice, laboratoare din universități, muzee etc.) presupune cheltuieli cu transportul, bilete de intrare, uneori cazare și masă;
facilitarea financiară a accesului la diferite obiective pe perioada Programului (ex. bilete
cu preț redus, intrări gratuite etc.), atât pentru elevi, cât și pentru profesorii însoțitori;
promovarea nevoii de implicare financiară a autorităților locale pentru a susține
implementarea Programului în școlile din comunitate

Nivelul de competențe ale profesorilor, nevoi de formare pentru implementarea Programului ,,Săptămâna verde”

Mai puțin de 1 din 10 profesori au declarat că au participat la activități de formare pe tema Programului „Săptămâna verde”. Furnizorii de formare au fost variați (asociații/ONG-uri, proiecte internaționale, furnizori publici și privați, chiar și unele școli).
Profesorii au evaluat nivelul lor de pregătire, la debutul implementării Programului, cu un scor mediu de 2,87 pe scala 1-4.
Profesorii evaluează pozitiv nivelul lor de competențe actual pentru organizarea activităților de educație nonformală (scorul mediu de 7,9 pe scala 1-10), fără diferențe semnificative între mediul rural și urban, dar cu o încredere mai mare în rândul cadrelor didactice din învățământul primar și al celor cu experiență didactică mai mare.
Ponderi semnificative de profesori menționează că au nevoie de formare în viitor, cu prioritate pentru: gestionarea resurselor necesare, motivarea elevilor pentru participare și proiectarea activităților educaționale

„Până la momentul cercetării, participarea profesorilor la activități de formare pe tema Programului „Săptămâna verde” și a metodologiei de implementare a fost foarte redusă: numai 8% dintre respondenți au menționat că au urmat activități de formare. Există un decalaj semnificativ privind participarea la formare între profesorii din mediul rural (6%) și cei din mediul urban (9%), în defavoarea celor din rural.

Participarea la formare pe tema „Săptămâna verde” a fost mai mare în rândul profesorilor aflați la începutul carierei (11% dintre profesorii care au mai puțin de 5 ani vechime), comparativ cu ponderea medie a celor care au participat la formare. În ceea ce privește
nivelul de predare, profesorii care predau în ciclul gimnazial înregistrează cea mai mare rată de participare (11%), procentul scăzând pentru cei de la ciclurile liceal și primar (7%).

Profesorii care au beneficiat de formare au menționat o varietate de categorii de furnizori ai acestor cursuri:

asociații/ONG-uri care au ca principal domeniu de activitate mediul/educația durabilă;
organizații internaționale (ex. UNICEF) și proiecte internaționale (ex. Erasmus);
furnizori publici și privați de formare a cadrelor didactice (casele corpului didactic,
inspectoratele școlare județene, universități, dar și centre de formare, asociații profesionale,
asociații ale cadrelor didactice);
unele școli, care au organizat formări pentru propriul personal.

„Ponderi semnificative de profesori menționează că au nevoie de formare pe diferite
aspecte legate de implementarea Programului „Săptămâna verde”, cu prioritate
pentru organizarea și realizarea activităților, dar și pentru motivarea elevilor de a se
implica activ.

Aproape jumătate dintre profesori au menționat că au nevoie de formare pentru a gestiona mai bine resursele (de timp, financiare, materiale, logistice etc.) necesare pentru activitățile pe care le organizează în cadrul Programului. Din această perspectivă, Programul este provocator pentru că solicită resurse și demersuri (pentru organizarea logistică a activităților, gestionarea timpului, identificarea resurselor financiare și materiale) diferite în raport cu cele utilizate în mod curent în activitatea de predare la clasă.

Faptul că 46% dintre profesori au menționat că au nevoie de formare pentru a motiva elevii ca să se implice participativ în activitățile Programului sugerează că acest aspect constituie o provocare, în condițiile în care aceste activități sunt lipsite de presiunea specifică unei ore de curs, care solicită din partea elevilor implicare în învățare, feedback și evaluare.
De asemenea, în ponderi de 24-34%, profesorii au menționat că resimt nevoia de a fi formați pentru proiectarea și realizarea de activități pe teme de mediu, pentru identificarea și utilizarea de resurse educaționale și de tehnologii digitale.

Aceste aspecte atrag atenția asupra faptului că profesorul are, în cadrul Programului, roluri diferite de cele de la clasă și, prin urmare, are nevoie de abilități specifice„, arată studiul.

Evaluarea Programului „Săptămâna verde” a vizat următoarele obiective, potrivit raportului:

analiza modalităților de implementare a Programului „Săptămâna verde” la nivelul unităților de învățământ: perioade și contexte de derulare, categorii de activități realizate și teme abordate, rezultate obținute în planul învățării, corelarea cu activități curriculare și extracurriculare, resurse materiale și umane utilizate, parteneriate realizate și sprijin primit;
identificarea provocărilor și a dificultăților întâmpinate de unitățile de învățământ în
organizarea și implementarea Programului;
evaluarea aspectelor de impact și a nivelului de satisfacție al elevilor față de experiențele de învățare parcurse în cadrul Programului „Săptămâna verde”;
sintetizarea exemplelor de bune practici și a propunerilor de ameliorare a implementării
Programului.

Eşantionul proiectat a cuprins 430 de unităţi de învățământ cu personalitate juridică: 260 de
unități de învățământ gimnazial şi 170 de unități de învățământ liceal (dintre care 52 de licee care au și clase de învăţământ gimnazial).

Eșantionul realizat a cuprins 354 de unităţi cu personalitate juridică (82,3% din eșantionul
proiectat).

La acestea, se adaugă încă 70 de unități arondate unora dintre cele cu personalitate juridică. Au fost primite răspunsuri din partea a 225 de unități de învățământ gimnazial (86,5% din eșantionul proiectat) și a 129 de licee (75,9% din eșantionul proiectat). Unităţile cuprinse în eșantionul realizat acoperă toate judeţele ţării și mediile de rezidență.

Informații de context

Bugetul Administrației Fondului de Mediu, aprobat de Guvern joi, 24 aprilie, nu are alocată nicio sumă pentru finanțarea programului Săptămâna Verde în 2025. În dreptul acestei rubrici este trecut 0 lei.

În anul școlar 2024-2025, programul „Săptămâna verde” a primit 100 de milioane de lei din Fondul pentru mediu, deși suma anunțată inițial de ministrul Mediului, Mircea Fechet, în iulie 2023, era de 100 de milioane de euro. Școlile care au aplicat pentru finanțarea activităților din programul Săptămâna Verde 2024-2025 ar trebui să primească banii începând cu luna octombrie.

Programul permite școlilor să își aleagă perioada în care se desfășoară (câte 5 zile consecutive) și activitățile.

Săptămâna Verde a fost introdusă în anul școlar 2023-2024, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.

De remarcat că Guvernul a susținut financiar numai programul introdus în Legea învățământului de către președintele Klaus Iohannis, deși școlile din România au două săptămâni în care profesorii și elevii trebuie să realizeze activități extracurriculare: Săptămâna Școala altfel, introdusă de Legea Miclea-Funeriu în 2011, și Săptămâna Verde, introdusă Klaus Iohannis, președinte la acea vreme.

Săptămână Verde a fost introdusă de președinție și de Ministerul Educației condus de fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Ligia Deca, fără a prelungi anul școlar cu cel puțin 5 zile, atât cât le-a fost eliminat profesorilor din predarea curriculumului obligatoriu menținut nemodificat. Amintim că România se clasează constant în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală. Anul acesta școlar, România este în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – potrivit raportului european Eurydice.

Într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe. În mai 2023, când am publicat analiza, experții așteptau răspunsurile acestui studiu privind impactul împărțirii anului școlar pe module.

Peste 900 de profesori și directori de școală propun renunțarea la cel puțin unul dintre programele Școala Altfel și Săptămâna Verde, arată studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)”, publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației.

Studiul este reprezentativ la nivel național, au participat aproape 7.000 de profesori. Unii profesori spun că ar trebui implementate măsuri cum ar fi gratuitatea intrării la muzee și a transportului pentru activitățile din afara școlii.