Evaluare Națională standardizată formată din sub-teste din mai multe discipline, pe model francez – care are matematică, limbă franceză, istorie, geografie, științe – este propunerea oficială înaintată de ministrul Educației, Daniel David, viitorului Executiv, pentru a fi aplicată chiar de anul următor „dacă ne punem de acord”. Această nouă examinare, dublată și de un examen de admitere la liceu, ar urma să dispară într-un orizont de 5-10 ani când notarea de la clasă ar putea întruni condițiile pentru ca Evaluarea Națională să fie înlocuită cu portofoliul educațional, pe modelul din Finlanda. Deci, modelul francez de anul viitor și modelul finlandez pe termen lung sunt cele două schimbări majore pentru evaluarea elevilor de clasa a VIII-a anunțate de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, 21 mai 2025, în care le-a răspuns jurnaliștilor la întrebări legate de Raportul QX.
Primul pas: Evaluare standardizată cu sub-teste din mai multe discipline
„O să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, limbă franceză, au și istorie, geografie și științe. Dacă ne propunem să formăm mai multe competențe, nu ar fi bine să vedem standardizat cum le-am format?” a declarat Daniel David.
Pasul al doilea: Înlocuirea examenului de Evaluare Națională cu portofoliul educațional
„Problema mea cu examinarea națională, chiar dacă nuanțăm competențe, nu rămânem la cele două, în logica pe care o avem acum, este tot una punctuală”, a spus ministrul Educației și Cercetării.
„Portofoliul educațional vine și spune nu numai ce ai făcut în a VIII-a, ne uităm și în a VII-a și în a VI-a și în a V-a și este mai relevant”, a argumentat Daniel David.
O altă problemă a examenului este ca îl folosim pentru selecția elevilor, a susținut Daniel David.
„În Franța, ai o evaluare națională din mai multe discipline, în Italia ai la fel. Problema este că niciunde acel test pe care îl dai, nici în Franța, nici în Italia, n-are forța pe care o are testarea din clasa a VIII-a la noi.
Noi am rămas în logica asta în care Evaluarea Națională în clasa a VIII-a are o funcție foarte mare pentru selecție. Acesta e motivul pentru care am vrut să o relativizez”, a susținut Daniel David.
- Avem învățământ obligatoriu, dar facem o selecție cruntă în clasa a VIII-a, este un semn de întrebare, declara ministrul Daniel David, pe 21 martie.
De ce nu se poate înlocui examenul de Evaluare Națională cu portofoliul educațional în acest moment
„Care e problema în țară în acest moment? Este o discrepanță foarte mare între școli și o discrepanță foarte mare în modul în care profesorii dau note. Acesta este motivul pentru care suntem forțați oarecum să dăm acest test atât de important, care după aceea grevează viața copilului în funcție de rezultatul la el”, a declarat Daniel David.
Declarațiile ministrului Daniel David despre examenul de Evaluare Națională
„Vă rog să vă uitați și voi la examenul care există în Italia sau în Franța. Au și ei un examen național, care nu contează în aceeași logică pe care o folosim noi, dar nu se reduce la matematică și română, deși acestea sunt abilități fundamentale. Cred că domnul Mihai Peticilă m-a întrebat pe ce date vă bazați și i-am spus că sunt și date, dar mă uit și n-am văzut niciunde în spațiul european un examen de acest tip pe cele două materii. Încă o dată, mă întreb, dacă noi ne propunem să formăm prin educație mai multe competențe, nu ar fi bine să vedem standardizat cum le-am format?
Vă rog să vă uitați la modelul din Franța și din Italia. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complicat lucrurile. Dacă se poate în alte țări, eu cred că se poate și în România. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe. Așa o să facem și noi.
Sper ca peste 10 ani să putem face și noi ceva similar sau cum se întâmplă în Finlanda. Adică, într-adevăr, sunt mai multe modele când treci din clasa a VIII-a în clasa a IX-a. Un model merge pe ideea că faci o evaluare și evaluarea o faci cu un test standardizat, cam ce avem noi la Evaluarea Națională, în care am spus că totuși o să avem mai multe competențe. Sunt alte țări care vin și spun „da, ne trebuie o măsurare, o evaluare, dar o facem pe portofoliu educațional, ne uităm la notele de pe parcursul gimnaziului, alte activități, dacă dorim, extracurriculare”.
Eu, de exemplu, aș prefera portofoliul educațional, fiindcă oricum gândim acest test, chiar dacă îi dăm mai multe competențe să-l facem mai relevant, totuși este un test punctual. Portofoliul educațional vine și spune nu numai ce ai făcut în a VIII-a, ne uităm și în a VII-a și în a VI-a și în a V-a și este mai relevant.
Care e problema în țară în acest moment? Este o discrepanță foarte mare între școli și o discrepanță foarte mare în modul în care profesorii dau note. Acesta este motivul pentru care suntem forțați oarecum să dăm acest test atât de important, care după aceea grevează viața copilului în funcție de rezultatul la el.
Eu sper că dacă începem să avem școli mai performante și modernizăm sistemul educațional, dăm mai multe competențe, lăsăm școlile să pondereze rezultatele la diverse teste, lăsăm și o competiție la nivelul unor școli, poate peste 5 ani, peste 10 ani, când o să vedem că reducem discrepanțele atât de mari între școli și între modul în care profesorii dau note, poate că ministrul care va fi atunci va veni și va spune „da, portofoliul educațional este mai relevant și nu creează atâta birocrație”, dar în acest moment nu cred că este relevant. De aceea am spus că dincolo de date ne uităm și la analiza contextului nostru și nu-i chiar atât de rău în contextul în care ai totuși și în alte țări o testare de acest tip. Nu multe, dar ai.
Putem pilota și după aceea generalizăm, dar nu este o chestie complet nouă, de neîntâlnit niciunde. Problema mea cu examinarea națională, chiar dacă nuanțăm competențe, nu rămânem la cele două, în logica pe care o avem acum, este tot una punctuală.
În Franța, ai o evaluare națională din mai multe discipline, în Italia ai la fel. Problema este că niciunde acel test pe care îl dai, nici în Franța, nici în Italia, n-are forța pe care o are testarea din clasa a VIII-a la noi.
În Franța, de fapt, ca să vorbim cinstit, după ce ai testul respectiv, este mai mult folosit pentru informare, nu pentru a te selecta pentru clasa a IX-a, fiindcă în Franța, de foarte multe ori, în foarte multe zone, tu mergi pe baza adresei pe care o ai și ești alocat la liceele respective. În Italia iarăși ai testul respectiv informativ, fiindcă spre liceu nu se folosește automat nota de la testul respectiv, ci profesorul pe care l-ai avut, dirigintele pe care l-ai avut la gimnaziu îți face recomandări pe baza rezultatelor pe care le-ai făcut. Deci, tot informativ mai degrabă, decât pentru selecție.
Noi am rămas în logica asta în care Evaluarea Națională în clasa a VIII-a are o funcție foarte mare pentru selecție. Acesta e motivul pentru care am vrut să o relativizez. Eu cred ca este un echilibru între calitate și echitate în acest fel.”
Prevederile despre portofoliul educațional, obligatoriu din anul școlar 2024-2025 pentru copiii care intră în grupa mijlocie și elevii de clasa pregătitoare, din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023
Articolul 98 – „(1) Portofoliul educațional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învățării elevilor: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de școlarizare, rezultate la evaluările naționale și recomandări de recuperare a pierderilor de învățare, produse sau rezultate ale activităților desfășurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale și informale.
(2) Portofoliul educațional se utilizează începând cu debutul învățământului obligatoriu și este utilizat pe tot parcursul învățământului preuniversitar. Informații din portofoliul educațional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educaționale și fundamentarea intervențiilor de sprijin.
(3) La finalizarea învățământului gimnazial și liceal, profesorul consilier școlar și dirigintele au obligația să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte. În cazul absolvenților de învățământ liceal se poate realiza și o recomandare sub forma unei orientări vocaționale de încadrare pe piața forței de muncă. Recomandările sunt consultative și sunt emise în baza metodologiei specifice și sunt incluse în portofoliul educațional.
(4) După finalizarea învățământului obligatoriu, portofoliul educațional poate fi completat cu rezultate ale activităților de învățare pe tot parcursul vieții.
(5) Portofoliul educațional este obligatoriu începând cu generația de preșcolari care intră în grupa mijlocie și generația de elevi din clasa pregătitoare, în anul școlar 2024-2025. Formatul portofoliului educațional, modalitatea de înscriere a datelor și alte detalii sunt cuprinse în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) Rezultatele activităților desfășurate în cadrul unităților de educație extrașcolară sunt cuprinse în portofoliul educațional.
(7) În vederea aplicării prevederilor alin. (3), Ministerul Educației prin intermediul CNEI și CJRAE/CMBRAE va asigura resursele necesare achiziționării instrumentelor de evaluare, iar prin intermediul CNFDCD și centrelor pentru cariera didactică, denumite în continuare CCD, va asigura costurile licențierii de către consilierul școlar a utilizării instrumentelor, precum și costurile de formare pentru utilizarea instrumentelor licențiate, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).
(8) Evaluările prevăzute la art. 105 alin. (9) sunt realizate în cadrul unei platforme naționale care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului.
(9) Funcționarea și gestionarea platformei naționale de alfabetizare funcțională sunt realizate de CNCE.
(10) Datele colectate prin evaluările prevăzute la alin. (9) sunt cuprinse într-un raport care se dă publicității anual de către Ministerul Educației.”
Articolul 99 – „(5) Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului.”
Prevederi din Metodologia privind portofoliul educațional al preșcolarului și al elevului din învățământul preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial pe 5 septembrie
Ce conține portofoliul educațional
Portofoliul educațional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învățării elevilor:
- planul individualizat de învățare al elevului, inclusiv recomandări de recuperare a pierderilor de învățare;
Planul individual de învățare are următoarele caracteristici, conform Legii învățământului preuniversitar:
a) pornește de la rezultatele evaluărilor elevului cu caracter formativ și sumativ;
b) ia în considerare nevoile de învățare ale fiecărui elev, care sunt diferite și, prin urmare, trebuie abordate diferit;
c) valorifică experiențele de învățare anterioare ale elevului;
d) stabilește obiectivele pe termen imediat și pe termen lung ale elevului;
e) proiectează noile experiențe de învățare în funcție de nevoile, interesele și ritmul elevului;
f) este dezvoltat în urma interacțiunii dintre profesor, elev și părinte.
Planul individualizat de învățare este parte componentă a portofoliului educațional al elevului.
- planul educațional personalizat, în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale;
Pentru beneficiarii primari identificați cu cerințe educaționale speciale se elaborează de către echipa multidisciplinară constituită de CJRAE/CMBRAE planul educațional personalizat, care va include și servicii pentru familie, servicii psihologice și servicii de asistență psihopedagogică, servicii de sprijin în învățare, terapii specifice, kinetoterapie și facilitare.
Planul educațional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educațional al elevului.
Modelul planului educațional personalizat, precum și modul de întocmire și de monitorizare a acestuia se aprobă prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse și al ministrului sănătății, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform Legii învățământului preuniversitar.
- rapoarte descriptive de evaluare de la finalul învățământului preșcolar, al clasei pregătitoare și al clasei I, rezultatele evaluărilor de la nivelul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a, aleevaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a și ale examenului de bacalaureat;
- diploma de absolvire și foaia matricolă, pentru absolvenții de gimnaziu și de liceu;
- certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de școlarizare;
- certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, pentru absolvenții de liceu;
- diplome, certificate, alte înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite în diferite contexte formale, nonformale și informale;
- recomandări de orientare școlară și profesională ori de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior sau pe piața forței de muncă etc.
Formatul portofoliului educațional
Portofoliul individual se realizează în format fizic sau în format digital.
Portofoliul educațional al elevului poate fi un biblioraft sau în format digital. Va conține foi matricole, diplome de absolvire, rezultate de la evaluări, recomandări de orientare și cel mult 10 diplome de la concursuri și certificate.
Portofoliul educațional în format digital poate fi înregistrat pe platforma școlii/pe platforme de stocare bazate pe cloud până la momentul operaționalizării platformei digital integrate ca parte a Sistemului integrat de management al școlarității, administrat de Ministerul Educației, prin intermediul Unității Executive pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare, conform Art. 6.
Structura a portofoliului educațional
Portofoliul educațional are două secțiuni:
- informații privind datele de identificare
- rezultate și produse ale activităților de învățare din educația formală și educația nonformală.
Rezultate și produse ale activităților de învățare, în funcție de nivelul de studii:
a) pentru învățământul preșcolar, între 2 și 4 produse relevante ale activității rezultate în urma derulării unor proiecte tematice/activități pe domenii experiențiale, selectate de copil împreună cu cadrul didactic și/sau părintele, care ilustrează nivelul de dezvoltare al preșcolarului;
b) pentru învățământul primar, între 2 și 4 produse relevante ale activității școlare rezultate în urma parcurgerii unor unități de învățare, selectate de elev împreună cu profesorul pentru învățământul primar și/sau părintele, pentru minimum două arii curriculare;
c) pentru învățământul gimnazial, între 4 și 6 produse relevante ale activității școlare rezultate în urma parcurgerii unor unități de învățare, selectate de elev împreună cu profesorii și/sau părintele, pentru minimum două arii curriculare;
d) pentru învățământul liceal, între 4 și 6 produse relevante ale activității școlare rezultate în urma parcurgerii unor unități de învățare, selectate de elev împreună cu profesorii, pentru ariile curriculare de interes.