Creșterea autonomiei unităților școlare în angajarea profesorilor, organizarea orarului, alegerea perioadei vacanțelor în funcție de specificul local, sunt câteva dintre propunerile directorilor de școală din toate zonele țării intervievați prin chestionare de experți în Educație de la Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). La studiu „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)” publicat pe 31 decembrie, fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației, au participat 345 de directori de școală, pe lângă elevi, părinți și profesori. Amintim, „o autonomie a școlilor cred că este singura soluție pentru a se evita birocrația„, spunea directoarea adjunctă a Colegiului Național B.P. Hasdeu din Buzău, Anca Florea.
- Metodologie: Au răspuns chestionarului aproape 23.000 de elevi, peste 37.000 de părinți, aproape 7.000 de profesori și 345 de directori de școală, în perioada octombrie-noiembrie 2023. Raportul a fost realizat pe un eșantion de unități de învățământ reprezentativ la nivel național, pe o bază de selecţie de 9.264 școli și licee publice și private. Eroarea de eșantionare în cazul directorilor este de aprox. +5%
- Alte concluzii ale studiului: Ultima săptămână a fiecărui modul este cea mai solicitantă, am primit lucrări în fiecare zi, spun peste jumătate dintre elevii chestionați într-un studiu al Ministerului Educației. Peste 900 de profesori și directori de școală propun renunțarea la unul dintre programele Școala Altfel și Săptămâna Verde sau chiar la ambele.
Studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)” a analizat și provocările semnalate de directorii de școală chestionați dar și propuneri în contextul schimbării structurii anului școlar în module.
Peste 13% dintre profesorii intervievați, adică peste 44 de profesori au propus creșterea autonomiei școlii. Alți 13% recomandă consecvență și predictibilitate în structura anului școlar, cu accent pe calendarul simulărilor să nu se suprapună cu activitățile școlare. Alți peste 44 de profesori propun reducerea birocrației în învățământ. De altfel birocrația a crescut ca urmare a introducerii modulelor, mai consideră directorii de școală.
În plus, directorii consideră că structurarea pe module a anului școlar a dus la o stare de bine crescută în rândul elevilor și profesorilor.
„O serie de propuneri ale directorilor referitoare la alte nevoi ale școlilor ies din câmpul tematic investigat și aduc în atenție provocări resimțite în contextul mai larg al schimbărilor structurale. Cele mai frecvente propuneri vizează:
- asigurarea unei finanțări care, între altele, să acopere nevoile școlii pentru organizarea unor activități de calitate în cadrul programelor ”Săptămâna verde” și ”Școala altfel”;
- reducerea birocrației în sistemul de învățământ și accent pe activitățile de management, exprimată prin așteptarea unei dezvoltări a procesului de digitalizare la nivel administrativ, prin dorința de a reduce numărul mare al variantelor de situații raportate sau de comisii, prin cererea de renunțare la activitățile care nu țin de procesul educațional (cum este întocmirea dosarelor de burse sociale);
- menținerea unui grad mai ridicat de predictibilitate și claritate privind structura anului școlar (de exemplu în ceea ce privește calendarul simulărilor, care s-ar dori a se programa fără suprapuneri cu activitatea școlară, care este profund afectată);
- creșterea autonomiei unităților școlare în decizii precum angajarea profesorilor, organizarea orarului, alegerea perioadei vacanțelor în funcție de specificul local, perioadele și formele optime de organizare a programelor Săptămâna Verde și Școala Altfel ori recompensarea profesorilor implicați în activități conexe;
- propuneri de revizuire curriculară de tip „aerisirii” programelor școlare, considerându-se că timpul este insuficient parcurgerii lor într-un mod temeinic, aspecte practic-aplicative și consolidare
- restructurarea conținuturilor și a structurii manualelor școlare pentru a se pune în acord unitățile de învățare cu noua organizare a timpului școlar;
- elaborarea unor planuri-cadru flexibile, care să conducă la un orar zilnic mai puțin încărcat și mai motivant, oferindu-le elevilor posibilitatea alegerii unor discipline opționale corespunzătoare intereselor lor”.
Principalele provocări ale directorilor în urma structurii pe module
Directorilor li s-a cerut să numească principalele trei provocări cu care s-au confruntat în
organizarea și coordonarea activităților din școală, în urma schimbării structurii anului școlar.
„Răspunsurile colectate au fost codificate în categorii de provocări și prelucrate sub forma
Evaluarea de către actorii educaționali a structurii anului școlar pe intervale de cursuri/module procentelor care exprimă acoperirea unei categorii în ansamblul răspunsurilor primite, rezultând categoriile de mai jos:
Principalele provocări (cu frecvența cea mai mare în răspunsuri) raportate de directori ca
survenind în urma schimbării structurii anului școlar, sunt următoarele:
- Diverse deficiențe în realizarea evaluării și feedback deficitar în relația profesor-elev-părinte;
- Presiunea asupra asigurării ritmicității în sistemul de notare;
- Dificultăți în organizarea Săptămânii Verzi și a săptămânii Școala Altfel;
- Fragmentarea excesivă a activității școlare
- Gestionarea de către profesori a perioadelor de imediat înainte și imediat după vacanțele elevilor.
Raportul face legătură și între creșterea nivelului de birocrație în școli și schimbarea structurii anului școlar în module.
Aproximativ o treime dintre directorii chestionați consideră că schimbarea structurii anului școlar a condus, totodată, și la creșterea birocrației în școli.
„În plan organizațional, cea mai frecvent menționată schimbare adusă de noua structură
a anului școlar pare a se fi produs în ceea ce privește adecvarea monitorizării progresului
elevilor. Aproximativ 70% dintre directori consideră că situația s-a schimbat în acest sens, însă, opiniile sunt împărțite aproape egal între cei care consideră că acest aspect a înregistrat un progres și cei care văd mai degrabă un regres în această privință.
O altă schimbare constatată frecvent (de către 59% dintre directori) se referă la flexibilitatea
în organizarea calendarului de cursuri, aproape jumătate dintre directori fiind de părere că
aceasta a crescut.
De asemenea, un procent ridicat dintre directori (42%) au observat o creștere în autonomia profesorilor în implementarea curriculumului, deși, trebuie menționat faptul că cei mai mulți consideră că acest aspect a rămas neschimbat după implementarea noii structuri a anului școlar”, arată raportul.
Directorii consideră că structurarea pe module a anului școlar a dus la o stare de bine crescută în rândul elevilor și profesorilor.
„Cea mai frecvent menționată (de către 60% dintre directori) schimbare pozitivă adusă de noua structură a anului școlar se observă la nivelul stării de bine a elevilor. Climatul școlar și
starea de bine a profesorilor sunt asociate, de asemenea, unor schimbări pozitive de către
majoritatea directorilor (aproximativ 53%).
Peste jumătate dintre directori, peste 53% (adică 182 de directori de școală) cred că practicile de evaluare, precum notarea și încheierea mediilor s-au îmbunătățit datorită noului context. În același timp, însă, peste o treime dintre directorii intervievați constată o scădere a calității acestor practici, procentele indicând-o ca fiind cea mai frecvent menționată schimbare negativă.
Cu toate că cei mai mulți dintre directori consideră că raportarea profesorilor și a elevilor la
notare și la încheierea mediilor, și ritmicitatea evaluării, sunt aspecte ce au înregistrat evoluții
pozitive, un sfert dintre directorii respondenți consideră că ele au avut evoluții negative.
Aproximativ jumătate dintre directori consideră că structurarea anului școlar pe intervale de
cursuri/module are o influență pozitivă asupra organizării demersului didactic de către profesori, cât și asupra planificării unităților de învățare realizate de către profesori sau asupra facilitării evaluării formative, continue.
Prezența la ore a elevilor și motivația acestora pentru învățare par să fie aspectele la nivelul
cărora directorii au observat cele mai puține schimbări, cu mențiunea că un procent ridicat
dintre aceștia au remarcat schimbări pozitive și în aceste privințe”, mai arată raportul.
Informații de context
Edupedu.ro a lansat anul trecut campania Lăsați profesorii să fie profesori! – un apel public către toate instituțiile din Educație și către Guvernul României: Calitatea actului didactic și calitatea învățării nu crește prin amplificarea corvoadei birocratice de pe umerii profesorilor, ci din contră.
Directoarea adjunctă a Colegiului Național „B.P. Hasdeu”, Anca Florea, spune că autonomia școlilor este singura soluție în contextul debirocratizării, în mod special în ceea ce îi privește pe profesori.
Anca Florea, director adjunct al Colegiului Național „B.P. Hasdeu” din Buzău a spus că, din experiența sa de 27 de ani la catedră, “sistemul nu mai funcționează“, este un “sistem gripat”. Ea a făcut referire la dosarele stufoase, la multitudinea de acte pe care un profesor trebuie să le completeze și să le strângă pentru că o cere Ministerul Educației prin adrese oficiale, pentru că diverse metodologii se tot schimbă. Profesorii trebuie să facă liste și dosare pentru burse, transportul elevilor sau activități în programele Școala Altfel și Săptămâna Verde.
Edupedu.ro face un apel către cadrele didactice să ne scrie pe adresa redactie@edupedu.ro și în comentarii, mai jos, care sunt documentele și procedurile pe care le consideră inutile și fără de care ar funcționa mult mai bine ca profesori. Vom publica articole detaliate cu toate tipurile de hârtii și documente care încarcă nefiresc și nepermis activitatea cadrului didactic.