Sindicatele din Învățământ solicită o întâlnire cu Nicușor Dan, președintele României, în legătură cu intenția de creștere a normei didactice pentru profesori, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. „Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă şi un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente”, se arată în adresă.
- Este vorba despre Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“.
- Amintim că majorarea normei didactice a profesorilor (normă didactică de 18 ore pe săptămână în prezent) a fost discutată de liderii partidelor care negociază formarea viitoarei coaliții guvernamentale, ca măsură pentru scăderea deficitului bugetar scăpat de sub control, a relatat G4Media.
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” şi Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, în numele salariaților din învățământ ale căror drepturi şi interese le reprezintă, vă adresează rugămintea de a stabili o întâlnire cu reprezentanții noştri, pentru a discuta problemele existente în sistemul de învățământ.
Domnule Preşedinte, intenţia grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a cadrelor didactice este nu doar inoportună, ci şi profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor şi a viitorului învăţământului românesc”, conform sursei citate.
Conform sindicatelor, nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală:
„Nu învăţământul este vinovat pentru că cei care au fost la putere în ultimii ani nu au rezolvat problema pensiilor speciale! Nu învăţământul este vinovat că guvernele României nu au fost în stare să facă reformele necesare pentru a primi bani din PNRR! Nu învăţământul este de vină că în ultimii 20 de ani numărul angajaților din autoritățile centrale și locale s-a dublat, în condițiile în care numărul angajaților din sistemul de învăţământ a scăzut în aceeaşi perioadă cu circa 10%! Nu învăţământul este de vină pentru corupția transpartinică! Nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală!”
Redăm textul complet al sindicatelor din Educație:
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” şi Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, în numele salariaților din învățământ ale căror drepturi şi interese le reprezintă, vă adresează rugămintea de a stabili o întâlnire cu reprezentanții noştri, pentru a discuta problemele existente în sistemul de învățământ.
Domnule Preşedinte, intenţia grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a cadrelor didactice este nu doar inoportună, ci şi profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor şi a viitorului învăţământului românesc.
Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă şi un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente. Creşterea numărului de ore de predare săptămânale va conduce inevitabil la:
1. Scăderea calităţii actului educaţional – Un profesor suprasolicitat nu mai are timpul necesar pentru pregătirea lecțiilor, pentru corecturi şi evaluări, pentru dezvoltarea profesională sau pentru implicarea în activități extracurriculare. Într-o societate modernă, accentul trebuie pus pe calitate, nu pe cantitate.
Epuizarea şi demotivarea cadrelor didactice – Meseria de dascăl presupune nu doar transmiterea informaţiilor, ci şi empatie, răbdare, energie şi creativitate. Prin supraîncărcarea normei, profesorii vor resimți o presiune psihică şi fizică crescută, ceea ce va conduce inevitabil la „burnout“ și plecări din sistem. În condițiile în care timpul pentru pregătirea lecțiilor, corectarea lucrărilor, consilierea elevilor şi dezvoltarea profesională continuă este deja limitat, orice creştere a normei afectează grav echilibrul muncă-familie;
Descurajarea tinerilor să urmeze o carieră în învăţământ – În loc să facem profesia didactică mai atractivă, riscăm să o transformăm într-o alegere de sacrificiu, accentuând criza de personal calificat şi cu vocaţie. În plus, vor fi cadre didactice în mediul rural care vor fi obligate să meargă şi în 4-5 localităţi pentru a-şi completa norma de predare;
2. Compromiterea misiunii educației – Educația nu poate fi tratată ca o simplă industrie de producţie, în care eficienţa se măsoară prin cantitate. Profesorii nu pot fi transformați în „roboți de predare”. în multe şcoli, profesorii sunt deja implicați în activități suplimentare: comisii, proiecte, consiliere, activități remediale, toate neincluse în norma didactică.
Nu învăţământul este vinovat pentru că cei care au fost la putere în ultimii ani nu au rezolvat problema pensiilor speciale! Nu învăţământul este vinovat că guvernele României nu au fost în stare să facă reformele necesare pentru a primi bani din PNRR! Nu învăţământul este de vină că în ultimii 20 de ani numărul angajaților din autoritățile centrale și locale s-a dublat, în condițiile în care numărul angajaților din sistemul de învăţământ a scăzut în aceeaşi perioadă cu circa 10%! Nu învăţământul este de vină pentru corupția transpartinică! Nu educația este de vină pentru că instituțiile statului nu pot eradica corupția și evaziunea fiscală!
Vă rugăm, domnule Preşedinte, să nu sacrificați încă o dată sistemul de învăţământ pentru a acoperi sinecurile de partid!
În speranța că veți da curs solicitării noastre, vă asigurăm, Domnule Preşedinte, de întreaga noastră considerație.”
Informații de context
Creșterea normei didactice a profesorilor ar adânci problemele educației și ar lovi exact calitatea actului didactic la care expunem copiii, atrage atenția profesorul Mircea Miclea. Concret, majorarea normei didactice ar generaliza criza prin care trec astăzi profesorii de fizică și chimie și ar conduce la o situație în care și profesori de limba română și de matematică vor alerga prin 2-3 școli pentru a-și atinge norma – a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru Mircea Miclea.
Sindicatele din Învățământ solicită grupul de lucru de la Palatul Cotroceni să renunțe la propunerea de la majora norma didactică a profesorilor, potrivit unui comunicat de presă. Este vorba despre Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“.
„Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc.
Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă și un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente”, se arată în comunicat.
Edupedu.ro a scris pe 5 februarie că printre discuțiile neoficiale la nivelul coaliției de guvernare se află și creșterea normei didactice pentru profesori, așa cum semnala un sindicat din Educație.
Despre norma didactică
Norma didactică de predare în România este, în general, de 18 ore pe săptămână pentru profesori, 24 de ore pentru instruire practică, cu posibilitatea reducerii la 16 ore în funcție de vechime și grad didactic, conform cadrului legal actual. Nu toate aceste prevederi sunt însă aplicate în prezent, unele fiind prorogate de Guvernul Ciolacu. În vigoare, potrivit Ministerului Educației și Cercetării, este însă o reducere de normă didactică din legea precedentă și anume de la 18 la 16 ore pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I. De asemenea, există o serie de „degrevări de normă” pentru directori, inspectori, lideri sindicali.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că activitatea profesorului se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână.
Articolul 207 – „(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:
a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ, de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și de învățare remedială;
b) activități de pregătire metodico-științifică, activități de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, în acord cu nevoile elevilor;
c) activități de educație, mentorat și alte activități complementare procesului de învățământ;
d) activități de management al clasei;
e) activități specifice elaborării, implementării și evaluării proiectelor educaționale;
f) activități de sprijin pentru persoanele care ocupă funcția didactică de profesor itinerant și sprijin în cadrul CJRAE/CMBRAE.”
Articolul 207 – „(4) Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/ preșcolarilor și a elevilor în clasă, în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:
a) un post de educator sau de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator sau de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educația timpurie;
b) un post de educator/educatoare ori de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator/educatoare ori de profesor pentru învățământul preșcolar pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educația timpurie;
c) un post de învățător/învățătoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
d) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
e) 14 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat;f) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
g) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin gradul didactic I și care desfășoară activitate de mentorat;
h) pentru personalul didactic de predare din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor și profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână;
i) un post pentru personalul didactic de predare din învățământul special integrat, pentru personalul didactic itinerant și de sprijin, pentru personalul didactic din învățământul special preșcolar, kinetoterapie, educația psihomotrică, terapii specifice și altele, în funcție de tipul și nivelul de severitate al dizabilității, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
j) un post de profesor documentarist pentru digitalizare, în centrele de documentare și informare.”