În liceu se face mai multă religie decât istorie și geografie, iar în Europa asta nu s-a mai întâmplat din feudalism, atrag atenția reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). În prima dezbatere națională în format fizic pe proiectele de planuri-cadru de liceu 2025, organizată la București de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB), Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Universitatea Politehnica (UNSTPB), președintele FSLI Sector 1, Sorin Dragne, a spus că mai multe ore de religie în ciclul liceal decât de istorie și geografie nu au existat în Europa „de când erau arși pe rug cei care aveau curajul să spună că Pământul nu este în centrul universului și că se învârte în jurul Soarelui”.
„Am fost mereu printre acei profesori care au susținut necesitatea unei ore de religie pentru toți elevii acestei patrii, oră de istorie a religiilor, însă să constatăm că în ciclul liceal se face mai multă religie decât istorie și geografie, în această țară, în Europa asta nu s-a mai întâmplat din feudalism, de când erau arși pe rug cei care aveau curajul să spună că Pământul nu este în centrul universului și că se învârte în jurul Soarelui și aveau dreptate”, a declarat Dragne, într-un schimb de replici cu secretarul de stat Bogdan Cristescu.
Iar reprezentantul organizației profesorilor a continuat în intervenția de la dezbaterea de marți seară: „Acum este foarte posibil ca cei care vă spun că e nevoie de ore de istorie și geografie în trunchiul comun la toate clasele din ciclul liceal să aibă dreptate”. Dragne a acuzat totodată că sindicatele din educație nu au fost consultate pentru actualele proiecte de planuri-cadru pentru elevii care intră la liceu din 2026, puse în consultare de MEC până pe 6 martie 2025.
Remarcile legate de numărul de ore de religie propuse pentru liceu din 2026 vin după ce Edupedu.ro a arătat într-o analiză că disciplina Religie are prevăzute 142 de ore în trunchiul-comun al disciplinelor de liceu, potrivit proiectului de planuri-cadru pus în transparență de Ministerul Educației și Cercetării. Numărul de ore propus pentru această materie, pentru care Legea include prevederi speciale și la care elevii au posibilitatea să nu participe, este de două ori mai mare decât cel al unor materii care au rămas în trunchiul comun doar pentru o parte din studiile liceale, precum Istoria, Chimia, Fizica, Biologia sau Geografia.
„Tinerii aceștia trebuie să învețe istoria neamului și a poporului român atunci când se duc la vot, pentru că altfel vine cineva cine spune că leagă Marea Caspică de Marea Neagră, face și pistă de trotinete să vină chinezii cu marfa în Mediterană și noi îl votăm, crezând că e efectiv e posibil”, a mai spus liderul sindical, referindu-se indirect la candidatul pro-rus la președinție Călin Georgescu, care a avansat recent ideea unor mega-conducte de apă intercontinentale. „Și să nu-mi pună cineva etichetă naționalistă sau suveranistă pe aceste vorbe, că nu mă cunoaște. (…) Istoria și geografia să rămână pe loc”, a punctat Sorin Dragne.
Noi am făcut o propunere, asta nu înseamnă că propunerea noastră este bună, vă așteptăm cu o propunere mai bună, dar pe de cealaltă parte, dacă cineva încearcă să provoace, nu cred că sunt profesori care vor să spună jumătăți de adevăruri din dorința de a provoca”, a spus secretarul de stat Bogdan Cristescu, subliniind că pe propunerile de planuri-cadru profesorii vor putea propune ore de istorie diferențiate, „adaptate”, în curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), față de abordarea actuală cu obligativitate pentru aceeași disciplină de sine stătătoare.
Declarațiile integrale ale lui profesorului de educație fizică Sorin Dragne, președinte fsli Sector 1, București:
- „Pentru prima dată microfonul ajunge în această seară la sindicate după ce sala este aproape jumătate goală. Mulțumim pentru această precizare pe care ați făcut-o acum chiar înainte de prima intervenție a unui reprezentant din partea sindicatelor că fără echivoc trebuie să afirmăm lucrul acesta să-l audă și presa care a pus întrebări în toată această perioadă – unde au fost sindicatele în această perioadă legat de planurile-cadru.
- Până acum nu a existat nicio consultare pe aceste forme pe care le vedem acum în dezbatere, aflăm că nici din partea elevilor, doar niște ONG-uri au participat în calitate de consultanți ai ministerului Educației la aceste forme. Și noi sindicatele avem dezbateri în această perioadă, vom aduce propuneri și cu siguranță ele vor fi luate în considerare pentru că propunerile din partea profesorilor care vin prin sindicate de bună seamă trebuie luate în considerare, pentru că altfel înseamnă că am condamnat la moarte dialogul social. Acest lucru este fără doar și poate de rezolvat.
- Ceea ce vă spun eu acum în această seară vine din partea colegilor noștri. Voi respecta ceea ce ne-a spus domnul Gabi Vrînceanu și mai devreme, să nu ne referim la noi personal adică la specialitatea noastră și de aceea n-o să vă repet că e nevoie de ore suplimentare în trunchiul comun de educație fizică, nu de educație sportivă, e o mare diferență. Un copil poate să joace baschet și fotbal oriunde, dar la educație fizică trebuie să vină acei copii pe care în ultimii 30 de ani i-am împins ca sistem de organizare și baze materiale să se scutească de la ore. Și nu dați vina doar pe profesorii de educație fizică, voi, ca societate.
- Aveți ocazia să intrați în istorie ca reformatori ai sistemului de învățământ inclusiv prin planurile cadru pentru că n-ar fi corect să nu recunoaștem că formele pe care le propuneți au și aspecte pozitive. S-ar răsuci în mormânt personajul meu favorit al lui Sebastian, profesorul Miroiu, dacă aș avea ceva împotrivă orei de astronomie fie și ca opțional la ciclul liceal dar, dragii mei, toți cei care sunteți aici în țară, nu doar în sală, fără istorie și fără geografie și chiar fără latină, cu diminuarea orelor de limba și literatura română, veți intra în istorie ca cei care dați asta startul pentru pierderea identității naționale.
- Acum vreo 300 de ani ne spunea Cantemir că principalele calități ale celor care locuiesc pe aici și se numesc români sunt că suntem ortodocși și ospitalieri, i-am primit pe toți și integrăm cu toate eforturile indiferent de etnie indiferent de particularitățile culturale. (…) Într-o perioadă în care se vorbește asiduu de gurile Dunării, de granițele NATO din 1997, elevii noștri să termine cu istoria și geografia la 16 ani mi se pare un atentat la viitorul acestei nații. Tinerii aceștia trebuie să învețe istoria neamului și a poporului român atunci când se duc la vot, pentru că altfel vine cineva cine spune că leagă Marea Caspică de Marea Neagră, face și pistă de trotinete să vină chinezii cu marfa în Mediterană și noi îl votăm, crezând că e efectiv e posibil. Și să nu-mi pună cineva etichetă naționalistă sau suveranistă pe aceste vorbe, că nu mă cunoaște. (…) Istoria și geografia să rămână pe loc.
- Am fost mereu printre acei profesori care au susținut necesitatea unei ore de religie pentru toți elevii acestei patrii, de istorie a religiilor, însă să constatăm că în ciclul liceal se face mai multă religie decât istorie și geografie în această țară, în Europa asta nu s-a mai întâmplat din feudalism, de când erau arși pe rug cei care aveau curajul să spună că Pământul nu este în centrul universului și că se învârte în jurul Soarelui și aveau dreptate. Acum este foarte posibil ca cei care vă spun că e nevoie de ore de istorie și geografie în trunchiul comun la toate clasele din ciclul liceal să aibă dreptate”.