România este țara europeană cu cei mai mulți locuitori care cred că știința și tehnologia au o influență mai degrabă negativă sau foarte asupra societății – unul din trei români cred acest lucru, potrivit unui studiu publicat luna aceasta de Comisia Europeană și semnalat de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, pe blogul său. În același timp, jumătate dintre români – mai puțini decât media europeană – se consideră informați cu privire la știință și tehnologie, dar în același timp românii declară că apelează într-o măsură mult mai mică decât media europeană la cele mai comune activități legate de informarea cu privire la aceste teme – consumul de informații în domeniu, vizite la muzeu sau discuții pe teme științifice.
- Ministrul David, care a comentat pe blogul său rezultatele sondajului, apreciază că „Atitudinea românilor față de știință/tehnologie, în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, este cea mai nefavorabilă și de neîncredere, oamenii alegând să se documenteze singuri, nu prin instituții, ceea ce ne predispune la pseudoștiință și ne vulnerabilizează la conspirații și „fakenews”. Acest fenomen intră în relații bidirecționale cu abandonul școlar și analfabetismul funcțional prin care se amplifică reciproc, până la a deveni risc de securitate națională”.
Datele din acest studiu de tip Eurobarometru plasează România pe poziții extreme, în rândul țărilor europene, în ceea ce privește atitudinile față de știință și tehnologie.
Astfel, întrebați ce influență cred că au știința și tehnologia asupra societății, dar două treimi (65%) dintre români cred că influența este pozitivă/foarte pozitivă – cel mai mic procent la nivel european. 25% cred că influența este mai degrabă negativă, iar 7% – „foarte negativă”, însemnând că aproximativ o treime dintre români au o părere negativă cu privire la influența științei și tehnologiei, cea mai mare proporție dintre toate țările europene, la mare distanță de următorii clasați, Austria și Franța, unde doar 20-22% din populație au păreri similare. – Vezi grafic deschidere
În același timp, doar puțin peste jumătate dintre români – 53% – cred că guvernul ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru a se asigura că toți beneficiază de pe urma tehnologiilor. România are cea mai mică pondere în rândul țărilor europene, din acest punct de vedere, însemnând că are și cea mai mare pondere – 45% – de cetățeni care cred că oamenii ar trebui să încerce ei înșiși să obțină beneficii de pe urma noilor tehnologii.
- „Asta după mine arătând neîncredere în „adevărul/disponibilitatea” autorităților (deși aceasta ar trebui să fie misiunea lor) și tendința de a căuta acest „adevăr/beneficiu” pe cont propriu (în loc de a reforma instituțiile care nu funcționează bine)”, comentează pe această temă ministrul David.
În același timp, raportul notează un interes redus al românilor, comparativ cu media europeană, pentru principalele activități de informare cu privire la știință, de la urmărit documentare la discuții pe teme legate de știință sau tehnologie și la vizitarea unor muzee:
Comparativ cu media europeană, românii cred într-o mult mai mică măsură, chiar și de două ori mai puțin decât result europenilor, că cercetarea și inovarea pot influența, în anii care vin, domenii precum sănătatea, combaterea schimbărilor climatice sau aprovizionarea cu energie.
- Pe de altă parte, aproximativ la fel de mulți români cred cercetarea și inovația poate influența domenii precum educația sau alimentația.
- Și mult mai mulți români, comparativ cu media europeană, cred că locurile de muncă sau reducerea inechității sunt domenii care vor fi influențate de cercetare și inovare.
România este, totodată, ultima țară din Europa când vine vorba despre încrederea în cercetări și descoperiri științifice realizate cu ajutorul inteligenței artificiale – doar 25% dintre români au pe deplin încredere (3%) sau tind să aibă încredere (22%) în acest lucru. În același timp, țara se numără printre cele care înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în astfel de descoperiri și cercetări bazate pe IA – 34%.
- În medie la nivel UE, 38% dintre locuitori au încredere sau tind să aibă încredere în astfel de cercetări și descoperiri și doar 2% să nu aibă încredere în acestea.
Pe marginea acestor rezultate, ministrul Daniel David a comentat, pe blogul său:
- „în evoluția noastră ca specie și ca civilizație, noi am creat instituții (experți) prin care să ne protejăm noi de noi, am creat „Școala”, ca „adevărul” să fie stabilit prin știință/experți, nu prin vocea celor mai agresivi sau care strigă cel mai tare. Doar așa am reușit să devenim o civilizație, în care nu mai vânăm vrăjitoare și nu mai impunem prin forță/manipulare „adevăruri” bizare care ne distrug și/sau care ne limitează dezvoltarea.
- De aceea, regândirea modului în care facem educația formală în școală și accentuarea învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv prin educație nonformală, stau la baza salvării civilizației noastre astăzi, când prea mulți cred că știu „adevărul” și nu mai au nevoie de știință; mai mult, riscul astăzi, uitând lecțiile trecutului și ale științelor sociale, este că ne autodistrugem în condițiile în care atacăm „sistemul” nu pentru a-l facem mai bun în a servi oamenii, ci pentru că fiecare vrea să fie el „șef” sau să aibă o relație privilegiată cu „șeful”, deși acest lucru este imposibil (indiferent de ce ne spun cei care vor să ne manipuleze, nu putem toți să fim în aceste situații, astfel încât vom intra în demersuri anarhice prin care ne atacăm mereu liderii și instituțiile existente la un moment dat).”
„Le cer oamenilor educației și cercetării să respingă obscurantismul și să facem echipă, angajându-ne în a duce mai eficient lumina cunoașterii și culturii în școli/universități și în societate, de dragul copiilor noștri și al țării, pe care numai astfel îi putem proteja de obscurantismul adus de pseudocunoaștere, asigurându-le un prezent și un viitor bun, nu o lume impredictibilă, periculoasă și bizară!”, scrie ministrul în postarea de duminică, pe propriul blog.