Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că sunt situații în care „ne rugăm de colegii noștri să se înscrie” în programul de formare în domeniul pedagogiei digitale. Acesta spune că mulți profesori nu doresc: „Este nevoie să dezvoltăm acele competente în domeniul noilor tehnologii, în utilizarea a tot ceea ce înseamnă IT și tehnică de calcul. Nu găsim disponibilitate, mulți dintre ei nu doresc”.
„Pe zona de formare, finanțăm, la acest moment, un program de formare a cadrelor didactice în domeniu pedagogiei digitale, un program care înglobează 100.000 de cadre didactice, dintre care 50.000 vor putea deveni și autori de resurse educaționale deschise. Programul este în implementare, se derulează, au fost selectați mai mulți furnizori de formare care la nivel național acoperă acest grup țintă”, a spus secretarul de stat.
Florian Lixandru a precizat că este nevoie să fie dezvoltate competențele profesorilor în domeniul noilor tehnologii, doar că „nu găsim disponibilitate, mulți dintre ei nu doresc”:
„Analizând situația pe programul de formare în domeniul pedagogiei digitale, vreau să spun că sunt situații în care ne rugăm de colegii noștri să se înscrie la acest program, pentru a veni în sprijinul lor, pentru că este nevoie să dezvoltăm acele competente în domeniul noilor tehnologii, în utilizarea a tot ceea ce înseamnă IT și tehnică de calcul. Nu găsim disponibilitate, mulți dintre ei nu doresc.”
Secretarul de stat afirmă că este foarte greu ca profesorii să fie mobilizați chiar și în situația în care primesc și o bursă:
„Ba mai mult sunt și situații în care primesc și o bursă. În momentul în care te înscrii la un program de formare, tu, ca persoană fizică, sau școala din care provii poate beneficia de o subvenție, sub forma unei sume de bani, acordată unității de învățământ, sau chiar în natură, sub formă de materiale didactice. Și așa este foarte greu să-i imobilizăm pe unii dintre colegii noștri.”
Informații de context
În septembrie 2024, Edupedu.ro a scris că peste 100.000 de profesori vor fi instruiți în pedagogie digitală și vor face o resursă educațională deschisă, până în septembrie 2025, în cele 19 programe de formare admise pentru finanțare organizate de universități de stat și private și ONG-uri, anunțate de Ministerul Educației.
Informații despre apelul „Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar”:
- Alocarea financiară a apelului de proiecte este de 80 milioane euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR.
- Apelul de proiecte constă într-un program de formare a profesorilor de la predare, evaluare, comunicarea cu părinții și până la crearea și schimbul de conținut și resurse digitale, care are două obiective: formarea a 100.000 de profesori din învățământul preuniversitar de stat și publicarea a 50.000 de materiale educaționale deschise create de 50% dintre cadrele didactice formate.
- Valoarea unui proiect este de minim 2,4 milioane euro și ar trebui să formeze cel puțin 3.000 de profesori.
- Prioritară este formarea profesorilor de la nivelul gimnazial și liceal, precum și pe cele din mediul rural și din zonele defavorizate și Ministerul Educației a publicat o lista a localităților dezavantajate la Anexe.
Toți cei 100.000 de profesori care vor fi formați în pedagogie digitală trebuie să elaboreze o resursă educațională deschisă de tip RED, potrivit Ministerului Educației, care răspunde la cele mai frecvente întrebări privind scrierea cererilor de finanțare din apelul PNRR „Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar”.
Formarea cu 84 de ore de curs/practică și materialele trebuie să fie gata până în septembrie 2025.
Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 în privința formării continue
Articolul 188 – „(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică – n.red).
(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.
(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor.”
Articolul 248 – „(19) Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege, în vederea utilizării lor prin portofoliul educațional în situațiile stipulate la art. 187 alin. (15), se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învățării prin programe de formare continuă și procedura-cadru de finanțare, prevăzută la art. 188 alin. (4). Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de formare continuă prevăzut la art. 188 alin. (2) se va realiza începând cu anul universitar 2023-2024.”