Universitatea din București (UB), prin Senatul său, protestează oficial față de forma actuală a masteratului didactic și critică în termeni severi standardele propuse recent de ARACIS privind organizarea studiilor universitare de master, aflate în consultare publică din 13 iunie 2025. Într-un memoriu adoptat în unanimitate în ședința Senatului din 18 iunie 2025, reprezentanții tuturor facultăților UB reclamă că modelul actual al formării pentru cariera didactică, așa cum este prevăzut de Legea învățământului superior Deca-Iohannis nr. 199/2023, compromite atât pregătirea de specialitate, cât și cea psihopedagogică a viitoarelor cadre didactice din învățământul preuniversitar.
- Documentul, publicat până la ora publicării acestei știri de către facultățile de Litere, Istorie, Chimie, Biologie, [actualizare] Limbi și literaturi străine și Matematică pe site-urile lor și paginile de Facebook, avertizează că un profesor competent trebuie să stăpânească profund domeniul său de specialitate pentru a putea forma elevilor nu doar cunoștințe, ci și aptitudini și valori.
„Cei 3 ani de licență nu sunt suficienți”, subliniază facultățile în memoriu, care reclamă că accentul pus în prezent pe practica didactică, în detrimentul unei pregătiri teoretice temeinice, nu garantează calitatea viitorilor profesori. Se denunță faptul că formarea de specialitate este tot mai defavorizată, iar rezultatele sunt vizibile în scăderea nivelului de cunoștințe al absolvenților în toate domeniile – științifice, umaniste și exacte. În plus, faptul că 48 din cele 60 de credite ale masteratului didactic sunt dedicate practicii face ca formarea universitară să piardă din rigoarea sa tradițională.
În plus, Universitatea din București critică separarea netă dintre filierele de master – didactică și cercetare/profesională – considerând-o „lipsită de logică economică” și „ineficientă”. În opinia instituției, această separare consumă resurse, limitează flexibilitatea academică și încalcă principiile sistemului Bologna, care presupune un parcurs de minimum 300 de credite pentru licență și masterat.
- În condițiile în care masteratul didactic presupune un total de 240 sau 270 de credite împreună cu ciclul de licență, iar sistemul Bologna urmat de România prevede cel puțin 300 de credite, Universitatea avertizează că diplomele astfel obținute riscă să nu fie recunoscute internațional și limitează dreptul de a profesa exclusiv în învățământul preuniversitar.
Senatul Universității recurge și la o paralelă culturală severă, citându-l pe Titu Maiorescu: „Primejdioasă în această privință nu e atât lipsa de fundament în sine, cât este lipsa de orice simțire a necesității acestui fundament în public, este suficiența cu care oamenii noștri cred și sunt crezuți că au făcut o faptă atunci când au produs […] numai o formă goală”. Acest tip de abordare, denunță instituția, riscă să genereze efecte ireversibile pentru mai multe generații de elevi, întrucât responsabilitatea socială a profesorilor este uriașă.
Având în vedere aceste critici, Universitatea din București cere expres modificarea legislației în vigoare.
- În primul rând, solicită introducerea în Legea învățământului superior a obligativității ca studenții care vor să devină profesori să urmeze nu doar un program de licență, ci și un masterat de cercetare sau profesional în domeniul de specialitate.
- În al doilea rând, cere regândirea completă a structurii actuale a masteratului didactic, întrucât forma sa actuală „nu răspunde exigențelor specialiștilor în științele educației”.
- În al treilea rând, Universitatea atrage atenția că în prezent este posibilă urmarea gratuită a unui masterat didactic după un masterat profesional, dar nu și invers, ceea ce creează o inechitate în accesul la formarea completă. Prin urmare, solicită ca și masteratul de cercetare/profesional să poată fi urmat gratuit după cel didactic.
Memoriul Universității din București se încheie cu un apel ferm la revizuirea întregului cadru normativ privind formarea inițială a cadrelor didactice. În opinia reprezentanților facultăților UB, modelul actual este nu doar ineficient, ci și periculos prin efectele sale pe termen lung asupra calității învățământului.
Protestul tuturor facultăților din una din cele mai vechi universități din țară vine după multiple solicitări nesoluționate trimise Ministerului Educației între 2023 și 2025, potrivit documentului adoptat oficial în data de 18 iunie 2025.
DOCUMENT Memoriul facultăților UB aprobat în Senatul universitar miercuri, 18 iunie:
Foto: © Jerome Cid | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.