Guvernul Bolojan aproape a finalizat pachetul de măsuri fiscale. Un draft obținut de Economedia și G4Media arată că pachetul include măsuri de creștere de taxe și de reduceri de cheltuieli, iar la educație vizează „bursele studenților”, norma didactică a profesorilor și numărul de elevi dintr-o clasă.
- Documentul este o variantă în lucru, iar măsurile prevăzute de acesta nu sunt definitive.
Guvernul estimează că impactul acestor măsuri care vizează Educația este de 0,21% din PIB în 2026.
Măsurile care ar urma să se implementeze din anul școlar 2025-2026 sunt:
- „ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%;
- restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale);
- creșterea numărului mediu de elevi pe clasă”, scrie în draftul obținut de Economedia.ro și G4Media.ro.
Câți elevi au primit burse în anul școlar 2022-2023, luat drept reper de guvernul Bolojan
Edupedu.ro a scris că la finalul anului școlar 2022-2023, pe baza criteriilor de acordare a burselor aprobate de fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, 9.460 de elevi primiseră burse de performanță, 260.255 primiseră burse de merit, 91.832 obținuseră burse de studiu și 373.699 de elevi primiseră burse sociale.
Criteriile de burse din anul școlar 2022-2023 prevedeau, pe scurt:
- burse de merit pentru elevii cu medii generale peste 9,50, fără elevii de clasa a V-a – 200 de lei
- burse de performanță pentru elevii olimpici național și internațional – 500 de lei
- burse de studiu pentru cei cu peste 7,50 și maximum 20 de absențe nemotivate – 150 de lei
- burse de ajutor social pentru cazuri medicale sau alte cazuri sociale – 200 de lei.
Cât despre creșterea numărului de elevi într-o clasă, legea educației 198/2023 prevede în prezent:
Alte măsuri de reduceri de cheltuieli, potrivit Economedia:
- Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente)
- Măsuri CNAS (co-asigurați, concedii medicale)
- Măsuri de eficientizare pentru autoritățile publice locale
- Reforma companiilor de stat (subvenții, contracte comerciale)
- Reforma instituțiilor publice autofinanțate
- Reducerea investițiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naționale)
Măsuri de la 1 ianuarie
- Impozit pe dividende (16%)
- Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață
- Impozitare de mediu – reformă PNRR
- Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR
- Redevențe și monetizarea activelor statului
- Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale
- Reforma administrației centrale (reorganizarea ministerelor și a serviciilor deconcentrate)
- Reducerea pragului pentru voucherele de vacanță
Impact bugetar
Măsurile aplicabile de la 1 august aduc venituri de 10,6 miliarde lei (0,56% din PIB) în 2025 și de 33,6 miliarde lei (1,65% din PIB) în 2026, dar și impact pe cheltuieli de 12,7 miliarde lei (0,67% din PIB) în 2025 și de 10,8 miliarde lei (0,52% din PIB) în 2026.
În total, impactul bugetar al măsurilor aplicabile de la 1 august se ridică la 23,5 miliarde lei (1,23% din PIB) în 2025 și la 44,47 miliarde lei (2,18% din PIB) în 2026.
Măsurile aplicabile de la 1 ianuarie 2026 aduc venituri în plus de 10,9 miliarde lei (0,54% din PIB) și pe cheltuieli au impact de 20,89 miliarde lei (1,03% din PIB). Impactul total al acestora este de 31,9 miliarde lei, adică 1,56% din PIB.
Pachetul de măsuri fiscale pregătit de Guvernul Bolojan va avea, așadar, un impact mai mare asupra cetățenilor și mediului privat, de unde statul va colecta în plus venituri de 44,55 miliarde lei – 2,19% din PIB, în timp ce impactul reducerilor de cheltuieli va fi de 31,73 miliarde lei – 1,56% din PIB.