Universitatea din București conduce detașat în rândul universităților care au primit bani din fondurile pentru situații speciale, aflate la dispoziția ministrului Educației, în anul 2023 – primul an întreg în care Ligia Deca a ocupat pe acest post, potrivit unui nou raport publicat de instituție săptămâna aceasta. În top se află și instituții mari precum Universitatea de Vest din Timișoara sau Politehnica București, dar și Universitatea Dunărea de Jos din Galați, care conduce detașat ca universitatea cu cele mai multe cereri de finanțare depuse, larga majoritate respinse. Apar, totodată, universitatea condusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, USAMV București, precum și cea unde lucrează Ligia Deca și unde aceasta e acum prorector, SNSPA, care a obținut mai mulți bani în 2023, comparativ cu perioada 2021-2022.
Potrivit propriilor reguli, Ministerul Educației trebuie să publice anual un raport în care să prezinte cum au fost cheltuite în anul precedent o serie de sume „pentru situații speciale”, care sunt alocate după cum decide ministrul. Dacă pentru anii 2021 și 2022 au fost publicate rapoarte cu întârziere, abia la începutul lui 2024, raportul pe 2023 a întârziat cu un an. El a fost publicat de minister abia săptămâna aceasta, pe pagina dedicată finanțării învățământului superior, după ce, pe 20 ianuarie, Edupedu.ro a semnalat lipsa de transparență manifestată de instituție în această privință.
- Ministerul stabilește anual, din fondurile destinate finanțării universităților, un fond distinct pentru „situații speciale” (FSS), anume cheltuieli care nu pot fi integrate în formula de finanțare. FSS reprezintă fonduri aflate la dispoziția ministrului, care decide cum să fie alocați în funcție de cererile venite de la universități – „pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute, apărute în timpul exercițiului bugetar”.
Cheltuielile eligibile sunt cele ce țin de: organizarea de evenimente precum conferințe, workshop-uri etc; acțiuni pentru dezvoltarea internaționalizării (participare la proiecte comune cu alte universități, participare la târguri de profil etc.); acțiuni pentru studenți; acțiuni ce contribuie la atingerea țintelor europene în domeniul educației; activități extracurriculare pentru studenți; cheltuieli cu caracter neprevăzut și de urgență; cofinanțarea proiectelor dedicate rețelelor universitare europene; susținerea digitalizării și altele.
Raportul publicat acum este cel referitor la fondurile pentru situații speciale așa cum au fost cerute, alocate și cheltuite în 2023, primul an întreg în care Ligia Deca a ocupat funcția de ministru al Educației, portofoliu preluat în 2022 de la Sorin Cîmpeanu.
Potrivit raportului, o mână de universități au obținut cea mai mare parte a fondurilor acordate de minister prin instrumentul FSS: deși au depus proiecte și au primit finanțare 28 de universități, doar opt dintre acestea au obținut 80% din totalul fondurilor alocate, mai precis 31,7 milioane de lei din totalul de 39,2 milioane alocate.
Pentru anul 2023, FSS s-a constituit cu 73.513.000 lei, reprezentând 1,5% din bugetul național pentru finanțarea instituțională a universităților. Pe acești bani s-au luptat universitățile cu cereri totalizând 81,1 milioane lei, dar Ministerul a alocat doar 39,27 milioane lei. Fondurile nealocate s-au redistribuit conform metodologiei pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a universităților.
Ca total al sumelor obținute din FSS, Universitatea din București conduce detașat, cu 8 milioane de lei. IEste urmată de Universitatea de Vest din Timișoara (6,2 milioane lei) și Politehnica București (5,77 milioane lei). Iar în rândul universităților cu peste 2 milioane de lei din FSS apar și instituții de învățământ superior mai mici, precum USAMV București – unde rector este Sorin Cîmpeanu, parlamentarul liberal care a fost ministru al Educației până în 2022, respectiv SNSPA, unde Ligia Deca era încadrată ca lector și unde aceasta a preluat, la începutul acestui an, funcția de prorector.
Cele mai mari sume aprobate:
- Universitatea din București – 8,08 milioane lei
- Universitatea de Vest din Timișoara – 6,19 milioane lei
- UNST Politehnica București – 5,77 milioane lei
- Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați – 2,93 milioane lei
- USAMV București – 2,33 milioane lei
- SNSPA – 2,22 milioane lei
- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 2,21 milioane lei
- Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 2,00 milioane lei
Comparativ, USAMV București obținea fonduri mai multe în 2021 (2,71 milioane de lei) și în 2022 (4,09 milioane aprobate),dar s-a menținut la un nivel ridicat, în timp ce SNSPA avea probate doar 620.109 lei în 2021 și 1,54 milioane lei în 2022 – detalii aici.
USAMV București și SNSPA se numără – alături de Universitatea de Vest din Timișoara (condusă de alt parlamentar liberal, Marilen Pirtea) și de Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – și printre universitățile cu cele mai multe proiecte aprobate. Peste trei sferturi dintre proiectele depuse aceste universități au fost aprobate pentru finanțare din fonduri speciale în 2023.
Universitățile cu cele mai multe cereri aprobate
- USAMV București – 17 din 18 (94%)
- Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 14 din 17 (82%)
- Universitatea de Vest din Timișoara – 15 din 19 (79%)
- SNSPA – 11 din 14 (78%)
- ASE București – 14 din 20 (70%)
- UNST Politehnica București – 19 din 28 (67%)
- Universitatea din București – 31 din 52 (59%)
- Universitatea din Craiova – 21 din 38 (55%)
Cea mai slabă rată de succes:
- Universitatea Dunărea de Jos din Galați – 29 de proiecte aprobate din 96 depuse (30%)
Universitatea gălățeană „Dunărea de Jos” se remarcă prin cel mai mare număr de proiecte depuse pentru finanțare prin FSS în 2023, nu mai puțin de 96, dar și prin cea mai slabă rată de succes: doar 30% dintre acestea au fost aprobate. Valoarea totală solicitată a fost de 9,2 milioane lei, dar universitatea a obținut doar 2,9 milioane de lei pentru finanțare completă sau parțială a unor proiecte. Cele mai multe inițiative respinse au vizat organizarea de conferințe, workshopuri sau participarea la târguri educaționale în diverse țări „exotice”, dar și proiecte precum organizarea „Cupei Consorțiului Universitaria la Minifotbal – ediția I”.
- Potrivit documentului publicat de ME, aceeași universitate „Dunărea de Jos” se remarcă și drept singura instituție de profil care, în 2023, a cerut finanțare pentru un eveniment legat de combaterea corupției. Acesta avea chiar în titlu sintagma „Jos corupția”. Este vorba despre „Proiectul pentru școala de vară ‘Integritate și transparență în admnistrația publică. Stop corupția’”, ediția a II-a. Cererea nu a fost aprobată. Amintim că instituția s-a aflat în mod repetat în atenția anchetatorilor, inclusiv a DNA, pentru diverse nereguli reclamate în ultimul deceniu – de la proiecte cu fonduri europene la concursuri de rezidențiat, acuzații de delapidare și alte nereguli.
Numărul de proiecte depuse, fondurile cerute, aprobate și cheltuite prin FSS – 2023, conform raportului Ministerului:
Citește și:
Ministerul Educației și Cercetării ignoră propriile reguli de transparență: întârziere de peste un an pentru un raport care ar trebui să detalieze cum au fost cheltuite fondurile speciale aflate la dispoziția ministrei Ligia Deca
Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate
Banii dați fiecărei universități de stat pentru verificarea doctoratelor scrise între 1990-2016: jumătate nu au cheltuit, în 2021, nimic, deși unele au primit milioane de lei / În doi ani niciuna nu a găsit niciun plagiat
Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.