„Nu constatăm că evaluările de legitimitate etică ar conta în formarea intențiilor comportamentale ale utilizatorilor” în ceea ce privește inteligența artificială generativă (GenAI), apreciază autorii unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și de la Universitatea din Edinburgh, semnalat, miercuri, de UBB. Studiul, ce urmărește să analizeze factorii care influențează adoptarea IA, a fost realizat în rândul unui grup de studenți din domeniul sistemelor informaționale și a avut în vedere în mod aparte „contextul educațional” pentru adoptarea instrumentelor de GenAI.
Acești studenți au fost interesați, în adoptarea instrumentelor de inteligență artificială, în primul rând de familiaritatea cu tehnologiile respective și abia apoi de chestiuni practice. „Legitimitatea etică” este abia a treia și ultima dintre cele trei tipuri de „legitimitate” a tehnologiilor GenAI în vederea adoptării lor, luate în calcul în cadrul studiului.
- În cadrul studiului a fost folosit un eșantion de 483 de studenți din domeniul sistemelor informaționale care folosesc tehnologii IA generative. Potrivit cercetării, „ne-am concentrat asupra contextului educațional din cauza pe care importanța GenAI o are în acest domeniu”, atât ca răspândire în rândul studenților, cât și ca intensitate al controverselor legate de utilizarea tehnologiilor respective.
Autorii spun că pot confirma alte analize privind adoptarea tehnologiilor la nivel instituțional, care arată că cei care au potențialul de a adopta tehnologiile pun accent puternic pe familiaritate (legitimitate cognitivă) și pe aliniere cu normele sociale într-un context existent deja (legitimitate morală). În același timp, însă, evaluările pragmatice și cele cognitive (ce țin de familiaritate) au impactul cel mai puternic asupra intenției de adoptare a tehnologiilor, dar „în contextul folosirii GenAI pentru generarea de conținut, judecățile ce țin de legitimitate morală nu au niciun rol în explicarea intențiilor de folosire”.
Autorii apreciază că „se poate ca aspectele etice și de reglementare complexe implicate de folosirea IA generativă poate îngreuna evaluarea legitimității morale a tehnologiei de către utilizatori, ceea ce sugerează că furnizorii și forurile de reglementare au un rol important în conștientizarea, de către utilizatori, a regulilor și reglementărilor” din domeniu.
Concluziile studiului, sumarizate într-o prezentare UBB:
- „Rezultatele cercetării arată că, în cazul GenAI, influența cea mai mare asupra intenției de adoptare nu o au beneficiile practice (legitimitatea pragmatică), ci mai degrabă familiaritatea tehnologiei (legitimitatea cognitivă). De asemenea, percepțiile legate de etică nu au avut un impact semnificativ asupra deciziei de utilizare a GenAI, ceea ce sugerează că, în fazele incipiente ale unei tehnologii, utilizatorii pot fi mai preocupați de ușurința integrării acesteia în viața lor cotidiană.”
Aceeași prezentare a UBB arată că „un alt rezultat surprinzător este că incertitudinea asociată tehnologiilor emergente poate facilita adoptarea acestora. Când utilizatorii nu sunt siguri de impactul unei tehnologii, ei tind să se bazeze pe reacțiile celor din jur, accelerând astfel difuzarea noii inovații”.
Două tipuri de implicații identificate pentru companii și factorii politici, potrivit UBB:
- „Pentru companiile care dezvoltă tehnologii IA, studiul sugerează că succesul GenAI nu depinde doar de performanța tehnologică, ci și de integrarea acesteia în mod natural în practicile utilizatorilor. Comunicarea ar trebui să pună accent pe familiaritate și pe compatibilitatea cu stilul de viață existent, mai degrabă decât pe inovație în sine.
- Pentru factorii de decizie politică, cercetătorii subliniază importanța unor reglementări clare și a unei comunicări transparente despre rolul IA în societate. Pe măsură ce tehnologia evoluează, este esențial să se construiască un cadru de închidere care să favorizeze adoptarea responsabilă și să consolideze închiderea publicului.”
Studiul „A legitimacy-based explanation for user acceptance of controversial technologies: The case of Generative AI” aste semnat de cercetătorii Raluca Bunduchi, Dan-Andrei Sitar-Tăut și Daniel Mican și este publicat în revista Technology Forecasting & Social Change (2025) – integral aici.
Citește și:
Eurobarometru: Tinerii din România sunt pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială / 26% le folosesc pentru studiu și cercetare, 24% pentru ajutor la teme
Estonia anunță că integrează ChatGPT și alte instrumente de inteligență artificială în sistemul național de învățământ, din luna septembrie / Măsura – prezentată drept prima inițiativă mondială pentru introducerea acestor instrumente în școli
Universitățile chineze lansează cursuri de inteligență artificială bazate pe DeepSeek, pentru a profita de boom-ul AI
Foto: © Suriya Phosri | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.