VIDEO Ciprian Fartușnic, cercetător: Manualul este un instrument de lucru al copilului, dacă îl transformăm în propriul nostru instrument de predare, ne-am dat foc la valiză / Dacă nu îi învățăm să își pună la treabă cunoștințele, o să ne minunăm că, atunci când se anunță la un megafon, pe un aeroport, că s-a schimbat poarta, în limba franceză, după ce au făcut 12 ani de franceză la școală, pierd avionul

Invitat să le vorbească profesorilor despre rolul esențial al profesorilor în formarea competențelor elevilor, cercetătorul Ciprian Fartușnic a explicat că fiecare profesor are o libertate foarte mare în modul în care abordează programa școlară și în felul în care personalizează predarea pentru fiecare copil. „Este 100% și libertatea, și responsabilitatea ta ca profesor să vezi cine sunt copiii din fața ta, cât de diverse sunt nevoile lor, cât ești tu în stare în momentul de față să faci o activitate din programă sau una pe care s-o adaptezi. Practic sunt doar exemple recomandate de programă. Tu decizi dacă sunt convenabile, dacă te ajută cu ce ai de făcut sau nu. Ai totala libertate să propui activități noi. Ai totala libertate să te gândești la resurse noi care să-i ajute cu copiii tăi. Unde nu se negociază, este ținta“, a spus Fartușnic.

În cadrul conferințelor „Școala de bani începe școala – o discuție despre educație financiară într-un context transdisciplinar“, cele aproape 600 de cadre didactice participante au putut afla despre resursele gratuite educație financiară, făcute de profesori, puse la dispoziție de BCR și Școala de Bani, prin proiectul LifeLab. Materialele de sprijin și fișele pot fi descărcate gratuit de pe ȘcoaladeBani.ro, prin autentificare simplă cu o adresă de mail.

Cercetător științific gradul I, fost director al Institutului de Științe ale Educației, Ciprian Fartușnic a explicat plastic care sunt pericolele atunci când profesorul se concentrează pe urmărirea manualului și pe cunoștințe, nu pe formarea de competențe.

Contribuția disciplinelor la profilul de formare al absolventului și locul competențelor de educație financiară în Curriculumul național – material prezentare Ciprian Fartușnic

De exemplu, competențele transdisciplinare de educație financiară pot fi o achiziție importantă pe tot parcursul vieții pentru fiecare elev pentru că îi poate aduce beneficii în plan personal, dar și social. Pentru profesorii de alte discipline decât educația socială/financiară/antreprenorială, poate fi un exemplu de contribuție mai largă a propriei discipline la un parcurs mai coerent al călătoriei de învățare, a mai arătat Ciprian Fartușnic.

Acesta a recomandat profesorilor prezenți ghidurile metodologice pentru învățători și pentru cei care le predau elevilor de gimnaziu, realizate la Ministerul Educației, în proiectul CRED, pentru 14 discipline.

Redăm câteva fragmente din discursul lui Ciprian Fartușnic:

„Programele noastre vin cu o foarte mare libertate, dar și responsabilitate, pentru că o programă nu-ți mai spune când, cum și să-ți definească în detaliu cum să ajungi cu copiii tăi spre o competență. Este 100% și libertatea, și responsabilitatea ta ca profesor să vezi cine sunt copiii din fața ta, cât de diverse sunt nevoile lor, cât ești tu în stare în momentul de față să faci o activitate din programă sau una pe care să o adaptezi. Practic sunt doar exemple recomandate de programă. Tu decizi dacă sunt convenabile, dacă te ajută cu ce ai de făcut sau nu. Ai totala libertate să propui activități noi. Ai totala libertate să te gândești la resurse noi care să-i ajute cu copiii tăi. Unde nu se negociază, este ținta. Aceste competențe trebuie atinse de toți copiii, nu competența x matematică e pentru toți și y doar pentru cei mai răsăriți. Nu, toată lumea trebuie să fie la fel. Și dacă noi ne facem treaba și reușim să avem competențele atinse într-un an, practic avem pe ce să construim într-o progresie și vedem și următorul an și ajungem la finalul clasei a VIII-a, sau la finalul clasei a IV-a sau la a XII-a și avem și competența generală pe hârtie. Pe hârtie e simplu, dar în realitate, fiecare copil e o lume în sine. Trebuie să ne punem foarte serios întrebarea, când îi este greu, când e pe punctul de a se decupla, cum îl ajutăm? Și de foarte multe ori centrarea aceasta pe competențe înseamnă să ne uităm mai atent la ce și cum învață fiecare copil și mai ales aducem un pic de aer curat, proaspăt în activitățile de învățare pe care, câteodată, din inerție sau din pur și simplu preluate dintr-o experiență anterioară, le replicăm.

Cele opt competențe cheie asta înseamnă, înseamnă că nu mai există sindromul cetății asediate: „asta este strict disciplina mea, nu cumva să predați conținuturile acelea că acelea-s la mine, la educație socială, nu-s la istorie și vice-versa“. Dimpotrivă, toată lumea merge în aceeași direcție.

Prima dată ne uităm la propria disciplină și trebuie să ne asumăm că totuși vorbim de 2011, când a fost pusă acolo ca țintă și deschidem programa și vedem că programa aceasta nu mai are, din păcate, obiective de referință sau orice alt fel de rezultat al învățării, cum am învățat noi în forma inițială, are competențe.

Și acestea înseamnă aceste lucruri. O să întrebați, bun și cum le facem? Păi avem niște activități de învățare sugerate. În niciun caz nu le facem după manual. Dacă dacă am pus manualul, care este un instrument de lucru al copilului, dacă îl transformăm în propriul nostru instrument de predare, ne-am dat foc la valiză.

Pentru că un autor de manual cine este? Este cineva care a luat o programă, aceeași programă pe care o avem și noi în față și s-a gândit la un copil ideal și a gândit cam cum ar putea să dezvolte acele competențe din programă printr-un text tipărit.

Îmi știe el copiii din clasă mai bine decât mine? Deci a te ține așa, pagină cu pagină, de un manual nu înseamnă altceva decât să ignori de fapt ce nevoi au copiii tăi și să nu îți dai seama că de fapt tu ești cel care ești la cârma întregii activități de învățare și unde nu a știut manualul, nu a știut manualul.

Dacă am copii în clasă pe care nu pot să-i duc rapid la competența aceea, că nu am avut până acum experiențe cu ei și am un manual în care spune în trei pagini să-i duc peste nu știu câte coline, îmi ascult instinctul și mă gândesc la copiii mei cât pot, cum pot și preiau partea aceasta de competențe.

Deci lucrurile aceasta pe care noi atât de mult le buchisim. Pe partea de cunoștințe, dacă nu le punem la treabă, dacă elevii nu ajung să le pună la treabă, știți ce o să se întâmple? O să le pună într-un sertar și după aia noi o să ne minunăm că în viața reală nu folosim matematica, sau că atunci când se anunță la un megafon, pe un aeroport, că s-a schimbat poarta, în limba franceză, după ce am făcut 12 ani de franceză, pierdem avionul.

Nu e ușor, este o discuție pe care fiecare trebuie o aibă cu el sau cu ea însăși și să decidă dacă e dispus să facă acest efort, dar vă spun că în momentul acela lucrurile pot să se accelereze pe o direcție pe care ne-o dorim cu toții“.

• Patru conferințe regionale Școala de bani începe școala au fost organizate de Asociația Edupedu pentru Educație, în parteneriat cu inspectoratele școlare, universități și cu susținerea Băncii Comerciale Române. Prima dintre ele a avut loc la Timișoara, la Universitatea de Vest, pe 21 septembrie 2023, apoi în octombrie cea de-a doua la București, la Academia de Studii Economice din București și a treia la Cluj-Napoca, la Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității „Babeș Bolyai“, iar pe 16 noiembrie seria a fost încheiată la Iași, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. În cadrul acestor evenimente aproape 600 de profesori participanții au interacționat și în cadrul unui atelier de educație financiară și au avut ocazia de a discuta cu experții și organizatorii din proiect. La final s-au acordat diplome de participare semnate atât de reprezentanții Școala de Bani, cât și de partenerii din Inspectoratele școlare și Universități. 
•  Școala de Bani și BCR au lansat în 2022 proiectul LifeLab, care, după ce a fost pilotat în două școli din sistemul de învățământ preuniversitar, este extins în anul școlar 2023-2024 în alte 4 județe în care școlile au fost invitate să se înscrie prin completarea unui formular.
• Toți profesorii prezenți la conferințe au participat la ateliere de educație financiară Școala de Bani, susținute de angajați ai BCR

Citește și:

VIDEO Florian Lixandru, secretar de stat: Toate programele, toate planurile care se vor elabora și se vor revizui în spiritul articolului 88 din Legea educației vor avea în vedere includerea noțiunilor cu privire la educația financiară la diverse discipline

VIDEO Ionuț Stanimir, BCR: Vedem pentru prima dată, în cercetările de mentalitate pe care le facem, tineri care spun „prioritatea mea nu este să plec. Părinții mei, așa cum au fost, au dat totul pentru mine. Profesorii mei sunt oameni pe care îi admir foarte tare“

VIDEO Avem o mare problemă cu educația financiară și ne expunem unui risc major dacă nu rezolvăm această problemă – Răzvan Mustață, decanul FSEGA a UBB Cluj-Napoca / Programul care propune profesorilor abordarea transdisciplinară a noțiunilor despre bani și despre comportamentul financiar responsabil

VIDEO Peste 130 de profesori au discutat despre Educație financiară într-un context transdisciplinar, la Timișoara. Au aflat cum pot aborda teme interesante și utile pentru elevi, pe care aceștia să le folosească în situații de viață

În educația financiară nu este vorba doar de bani, este vorba despre deciziile pe care le luăm, spune Adina Roșca, expert educațional / Cercetătorul Ciprian Fartuşnic: De foarte multe ori, centrarea pe competențe înseamnă să ne uităm mai atent la ce și cum învață fiecare copil