Modelul de formare a viitorilor profesori ar trebui să revină la un parcurs mai solid, care să combine specializarea academică serioasă cu o pregătire pedagogică aplicată, afirmă profesoara universitară Rodica Zafiu, de la Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB). Aceasta susține ideea unui traseu educațional compus din 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, chiar dacă o asemenea formulă poate părea „neeconomică și scandaloasă”.
- Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Masteratul didactic, încotro?”, eveniment organizat joi, 9 octombrie, de Academia Română, potrivit TVR Info.
„Poziția Facultății de Litere – și sunt și alți reprezentanți aici care pot s-o susțină și să o dezvolte: evident că avem nevoie să menținem niște masterate care se numesc de cercetare, dar de fapt sunt de specializare. Așa cum a spus și Liviu Ornea, nu înseamnă că toți cei care fac acele masterate merg mai departe neapărat la un doctorat și învățământ superior, dar se specializează. Și cel puțin în cazul Facultății de Litere, care în trei ani are jumătate din ore pe domeniul limbă și literatură română, jumătate din ore limbă străină, cei 3 ani nu sunt totuși suficienți pentru o formare serioasă. Sistemul Bologna, așa cum l-am înțeles noi, însemna nu « trei ani ne ajung și pe urmă cine mai vrea face un masterat așa de plăcere ». Ci însemna că de fapt, după trei ani de educație de bază, urmează doi ani de specializare mai serioasă, care sunt necesari pentru a deveni după aceea profesori în învățământul eu zic și gimnazial, nu numai liceal. Așa mi se pare normal și cred că așa e în lege acum”, a spus lingvista Rodica Zafiu, președinta secției de Filologie a Academiei Române.
Ea subliniază că, dincolo de componenta de specialitate, pregătirea didactică practică este esențială, însă aceasta trebuie să fie distinctă de formarea teoretică: „Pe de altă parte, evident că nu neg nevoia – știm foarte bine că e nevoie de o pregătire metodică, didactică, nu atât de teorii generale ale disciplinelor psihopedagogice. Sigur că și acelea sunt frumoase, dar ele sunt mai mult pentru cercetare serioasă de specialitate. Ne trebuie partea aplicativă, multă practică, multă metodică în pentru a da un profesor bun. Deci idealul, eu spun acum maximal, mi s-ar părea, oricât ar putea părea de neeconomic și de scandalos, să existe pentru profesori buni în România și « trei plus doi » o specializare serioasă și un an de masterat didactic care să fie foarte orientat spre practică, foarte orientat spre o bună organizare de practică în școli”.
Profesoara avertizează că renunțarea la masteratele de specialitate în favoarea unuia didactic obligatoriu ar slăbi pregătirea profesională și ar reduce baza de formare pentru cercetare și învățământul superior: „Altfel, într-adevăr, viitorul nu sună deloc bine, pentru că vor fi pregătirile de specialitate din ce în ce mai slabe ale viitorilor profesori. Și va fi, o, cum să spun, o lipsă, așa cum ați spus, de rezervor pentru cercetare, pentru învățământ superior și nu e chiar un lucru de neglijat și de nișă. Într-adevăr, cum spunea și Liviu Ornea, dacă am putea să facem cu cinci sau zece oameni programele de strictă cercetare ar fi bine, dar lucrul nu este posibil”.
Iar Zafiu a continuat în intervenție: „Deci cred că nu suntem pe poziții diverse. E nevoie într-adevăr și de metodică, și de o pregătire psihopedagogică, dar e mare nevoie de o specializare. Eu predau acum numai la masterat și e, serios, o mare satisfacție. După niște ani de bâjbâieli în care nu se știa foarte bine la ce folosește – era derută și în rândul studenților care făceau uneori masterate diferite de specialitatea lor de bază – acum, totuși, orele de la masterat sunt foarte serioase, sunt pe profilul pe care ei deja au făcut trei ani de bază și a strica acest sistem, prin concurența pe care ar face-o singurul masterat obligatoriu, cel didactic, ar fi foarte rău.
Revin cu o precizare – știu că a vorbit despre asta Oana Dubălaru. Proiectul care s-a pus la un moment dat în discuție avea un punct pozitiv, și anume posibilitatea ca masteratul didactic și masteratul de specialitate, zic eu profesional și de cercetare, să fie ambele susținute de stat, dar numai într-o succesiune. Ori ceea ce am vrea noi ar fi ca să nu existe această succesiune și studenții să poată face întâi unul, adică oricare dintre aceste masterate primul și apoi al doilea tot « la buget », cum am spune. Deci nu cu plata celui de-al doilea care ar fi, evident, descurajare majoră pentru tinerii care nu sunt la început de carieră”.
Context: Masteratul didactic, în centrul dezbaterilor publice după criticile mediului universitar
Consultarea publică privind metodologia pentru masteratul didactic de un an din Legea educației Deca-Iohannis a fost prelungită, după ce reacțiile universităților au generat nevoia de dezbateri suplimentare, potrivit anunțului făcut de ministrul Daniel David pe 24 iulie.
Acesta a explicat atunci că proiectul este impus de legea actuală a educației, dar că va fi „ajustat în urma consultărilor”.
- „Am văzut emoțiile generate. Proiectul a fost propus de o comisie de oameni care vin de la marile universități ale țării – UB, UBB, ASE, Politehnica, Universitatea din Timișoara. Oameni care au fost de bună credință, dar și ei a trebuit să implementeze o lege pe care o avem în vigoare”, a spus ministrul.
Masteratul didactic, în forma pusă în transparență pe 19 iulie 2025, poate avea 60 sau 90 de credite ECTS, adică o durată de un an sau un an și jumătate, și se va organiza doar cu frecvență.
Legea educației nr. 199/2023 prevede că actualul masterat didactic de doi ani va intra în lichidare din anul universitar 2025-2026, iar noul format devine obligatoriu din 2029 pentru toți cei care doresc să devină profesori.
Criticile vin din partea mai multor profesori universitari, printre care Oana Fotache Dubălaru și Ionel-Dumitrel Ghiba (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), care au avertizat că scurtarea duratei masteratului ar putea reduce calitatea pregătirii viitorilor profesori.
Totodată, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, autorul masteratului didactic de doi ani introdus prin Legea educației 1/2011, a afirmat că actuala formulă „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.