Mama unei eleve în clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu se află în a patra zi de greva foamei în fața ministerului Educației. Ea cere Ministerului o soluție legală pentru ca elevii care învață la o școală cu predare în limba maternă germană și nu respectă legea să nu fie obligați să dea proba de limba maternă la Bac.
- Amintim, Edupedu.ro a scris pe 17 aprilie despre fenomenul care a cuprins majoritatea școlilor cu predare în limba germană. Acestea nu respectă legea și nici dreptul minorității de a primi integral instruire în limba maternă, dar Ministerul susține că ele își păstrează statutul pentru că „elevii nu pot fi privați de acest drept”.
„Sunt în continuare aici, în fața Ministerului Educației. Sunt părinte, sunt parte a procesului educațional, și am semnalat o încălcare gravă a legii — dar totuși, nu sunt ascultată”, spune mama elevei.
Este a patra zi de greva foamei pentru părintele unei eleve în clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, în fața sediului Ministerului Educației și Cercetării din București. Gestul extrem vine ca răspuns la refuzul autorităților la care a apelat în ultimele 6 luni, printr-o serie de demersuri, de a rezolva situația privind organizarea probei de Limba Germană Maternă la Bacalaureat, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție. Părintele arată că unitatea de învățământ nu respectă condițiile legale pentru a funcționa ca școală cu predare în limba maternă și solicită ca nici elevilor să nu le fie impusă obligativitatea susținerii la examenul de bacalaureat a probei de limba maternă.
Ieri, echipajul medical a constatat o stare de slăbiciune și a decis administrarea unei perfuzii.
Astăzi, 2 mai, părintele a transmis Edupedu.ro că va continua greva foamei până la rezolvarea situației. Redăm mai jos mesajul integral:
„Sunt în continuare aici, în fața Ministerului Educației. Sunt părinte, sunt parte a procesului educațional, și am semnalat o încălcare gravă a legii — dar totuși, nu sunt ascultată.
Mi-aș dori ca persoanele din Minister cărora mă adresez să simtă că suntem de aceeași parte a baricadei. Nu am venit aici să distrug, ci să fiu de ajutor. Rezistența de a recunoaște public, clar și limpede o greșeală consumă un timp prețios. Din noiembrie, se vorbește doar despre argumentele pentru care legea este semi-respectată. Iar eu, efectiv, nu mai știu cum să explic aceleași lucruri simple.
Motivațiile mele personale, sau faptul că doar eu am sesizat această problemă, par să conteze mai mult în discuțiile purtate decât problema în sine.
Da, recunosc, cum am făcut-o și în biroul domnului secretar de stat Sorin Ion: păcatul meu ca mamă este că nu am înțeles mai devreme, înainte de clasa a XII-a, că ceva nu se potrivește în organizarea învățământului minoritar din liceul fiicei mele. Abia în noiembrie am realizat că funcționează, în fapt, ca un liceu bilingv.
Și totuși, nu e bine că măcar acum cineva a observat? Vă rog, luați această observație și folosiți-o. Nu e o idee brevetată.
Sigur că ar fi fost mai simplu și mai puțin dureros pentru toți cei implicați dacă semnalul venea din interiorul sistemului: dintr-o școală, un inspectorat sau chiar din minister. Și da, sunt conștientă că nu e cea mai mare urgență din educația românească. Dar este o ilegalitate. Și nu poate fi lăsată așa.
Omenește, mi-aș dori să se privească peste disconfortul de moment al unor reparații capitale și să se vadă oportunitatea de a începe un proces corect de îndreptare, chiar dacă acest început a fost forțat.
Mă tot gândesc cum să spun, din nou și din nou, aceleași lucruri clare, astfel încât să fiu, în sfârșit, înțeleasă.
Astăzi încerc o singură idee: expresia „în măsura posibilului” din Convenția-cadru — atât de des invocată pentru a justifica încălcarea legii educației — se referă, de fapt, la situații obiective: etnii foarte mici, orașe fără suficienți elevi aparținând unei minorități sau zone unde nu se pot găsi profesori calificați. Aceste excepții nu pot fi invocate în orașe mari, cu tradiție și resurse, unde se menține oficial un statut educațional care nu mai corespunde realității.
Eu sunt liniștită acum că am făcut tot ce a fost posibil. Sunt, probabil, în etapa finală a capacității mele de a arăta această problemă. Voi rămâne aici până la rezolvare.
Singurul lucru pe care mi-l doresc, cu toată inima, este să mă întorc acasă la fiica mea — conștientă că trăim, poate, ultimele săptămâni din viața noastră în care chiar mai are nevoie de mine„.
Informații de context
Pe 29 aprilie, mama elevei de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu a intrat în greva foamei în fața Ministerului Educației. Părintele reclamă că, deși școala ar trebui să ofere predare exclusiv în limba germană, în realitate peste jumătate dintre materiile școlare sunt predate în limba română, iar multe cadre didactice nu sunt calificate să predea în limba minorității germane. Astfel, susținerea probei E.b. la Limba Germană Maternă ar reprezenta, în opinia sa, o evaluare incorectă și nealiniată cu pregătirea reală a elevilor, se arată într-o scrisoare înaintată reprezentanților ministerului, primită și ea pe adresa redacției. Scrisoarea poate fi consultată aici.
Demersurile către Ministerul Educației și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, începute încă din noiembrie 2024, nu au adus nicio soluție concretă. În scrisoarea deschisă și în comunicatul de presă, Oana Corina Rogojanu subliniază că fiica sa și colegii ei sunt victimele unui sistem care tolerează încălcarea legii, invocând abuziv prevederi vagi din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.
Printre revendicările transmise Ministerului Educației se numără:
- Verificarea respectării condițiilor legale de predare în limba germană la Colegiul „Brukenthal” și în alte unități similare;
- O soluție echitabilă pentru elevii promoției 2025, cum ar fi posibilitatea susținerii probei la limba germană ca limbă modernă sau eliminarea obligativității notei de la proba E.b. de pe diploma de Bacalaureat .
Edupedu.ro a scris pe 17 aprilie despre fenomenul care a cuprins majoritatea școlilor cu predare în limba germană. Acestea nu respectă legea și nici dreptul minorității de a primi integral instruire în limba maternă, dar Ministerul susține că ele își păstrează statutul pentru că „elevii nu pot fi privați de acest drept”. Analiza integrală a Edupedu.ro pe subiectul școlilor germane pote fi citită aici.