Daniel David despre plata suplimentară a profesorilor: Performanța nu o văd neapărat numai într-o logică meritocratică legată de olimpiade, trebuie să fie și indicatori și criterii care tot de excelență țin, dar în zona de a fi mai incluzivi, de a da o atenție mare și profesorilor care fac efortul extraordinar să lucreze în medii defavorizate, în medii rurale

[jp_post_view]
Foto: Radu Tuta / Agerpres Foto
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat în conferința online de la finalul săptămânii trecute că indicatorii de performanță destinați acordării bonusurilor pentru cadrele didactice vor fi finalizați până la sfârșitul lunii mai. Acești indicatori, menționați în programul de guvernare, vor sta la baza premiilor și bonusurilor suplimentare față de salariul de bază. David a precizat că nu vede performanța „numai într-o logică meritocratică legată de olimpiade și alte aspecte care prin excelență țin de meritocrație. Vor fi astfel de abordări și vom avea astfel de criterii, dar trebuie să fie și indicatori și criterii care tot de excelență țin, dar în zona de a fi mai incluzivi, de a da o atenție mare și profesorilor care fac efortul extraordinar să lucreze în medii defavorizate, în medii rurale, și așa mai departe”.

Ministrul a menționat că această inițiativă a fost solicitată explicit de premier în timpul prezentării programului de guvernare în fața Parlamentului.

În ceea ce privește salarizarea de bază, Daniel David consideră că aceasta ar trebui să reflecte respectul acordat profesorilor în societate și să fie la un nivel decent. El a atras atenția asupra problemelor actuale din sistemul educațional, precum lipsa profesorilor de fizică și chimie și faptul că cei mai buni absolvenți nu aleg sistemul preuniversitar. În acest context, ministrul a menționat în trecut necesitatea unei convergențe a salariilor din educație cu cele din sănătate, ținând cont de relevanța socială și de numărul de ani de școală necesari pentru calificare.

De asemenea, ministrul a precizat că indicatorii de performanță nu vor înlocui salarizarea actuală, ci vor veni sub forma unor bonusuri pentru profesorii care obțin performanțe remarcabile. El a subliniat importanța unei abordări bazate pe dovezi și a colaborării cu experți pentru a stabili criterii obiective și eficiente.

Redăm fragmentul despre criteriile de performanță de tip bonus-pay din declarația ministrului:

„Un alt proiect important este proiectul pe care premierul l-a cerut și în timpul prezentării programului de guvernare în fața Parlamentului, apare de fapt și în programul de guvernare: acei indicatori de performanță care țin de salarizare, îi formulează unii, eu spun că țin de veniturile cadrelor didactice. Și aici vom gândi lucrurile cu experți din țară, cu experți internaționali. Voi porni de la lucrurile care s-au făcut deja, știu că sindicatele au lucrat ceva în această direcție, o echipă din minister a lucrat ceva în acest proiect, voi porni de la aceste lucruri și voi veni cu o propunere pe care, din nou, o vom dezbate public și o vom agrea după o dezbatere serioasă. 

Oricum, ca idee generală, pentru mine salariul de bază ar trebui să fie un salariu decent, care arată rolul pe care noi vrem să-l dăm profesorului în societate, spune ceva despre țară acest lucru. Eu sunt îngrijorat, de exemplu, că văd în ultimii ani că uneori cei mai buni absolvenți din universități nu mai aleg mediul preuniversitar și începem să avem probleme cu diverse materii și cu resursa umană. Și așa cum am spus în diverse contexte, când a fost o problemă în zona de sănătate, nu ne-am opus ca salariile să fie crescute dramatic în zona de sănătate, ca să țină medicii și asistentele în țară. Când am vrut să dezvoltăm zona de IT, mediul educațional nu s-a opus unor facilități care s-au oferit acolo. Ei, acum noi suntem în criză, avem o problemă foarte mare, repet, cu numărul de profesori, cu atragerea celor mai buni în sistem și vom cere solidaritate de la celelalte categorii profesionale. 

Vom începe discuția la legea salarizării unitare, unde eu voi argumenta pentru acest nivel al unui salariu decent în funcție de rolul social, de nevoia pe care o avem acum și, sigur, în funcție de numărul de ani de școală pe care îi avem și în universitate și în timpul formării noastre ca profesori. Dincolo de acest salariu de bază vom veni cu acești indicatori de performanță pentru a crește veniturile acolo unde există performanță, iar performanța nu o văd neapărat numai într-o logică meritocratică legată de, nu știu, olimpiade și alte aspecte care prin excelență țin de meritocrație. Vor fi astfel de abordări și vom avea astfel de criterii, dar trebuie să fie și indicatori și criterii care tot de excelență țin, dar în zona de a fi mai incluzivi, de a da o atenție mare și profesorilor care fac efortul extraordinar să lucreze în medii defavorizate, în medii rurale, și așa mai departe. Dar, repet, toate aceste lucruri nu vor fi impuse de sus în jos. Voi face o propunere, pornind de la ce s-a lucrat până acum, pe care o vom dezbate și în final vom ajunge la un model pe care am să-l asum cu argumente…”

Informații de context

Acordarea de recompense financiare și non-financiare pentru profesorii care au performanțe la nivel școlar, județean și național, prevăzută în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR

În luna august, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au solicitat ministrului Educației, Ligia Deca, să precizeze public că la acest moment nu există niciun proiect privind salarizarea diferențiată în funcție de performanță.

Amintim că, pe 1 aprilie anul trecut, Ministerul Educației anunțat că a decis “constituirea unui grup de lucru” cu sindicatele, ca să „să elaboreze proiectul de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe baza unor criterii de performanță”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

Premierul României, Marcel Ciolacu, după publicarea rezultatelor de la testele PISA 2022, a cerut public ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte criterii de performanță pe baza cărora salariile profesorilor să poată fi crescute diferențiat. „Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește“, a declarat Ciolacu. Acesta făcuse referire la astfel de criterii încă de la preluarea mandatului de premier.

Ca urmare a primelor discuții avute cu reprezentanții OCDE, Ligia Deca a declarat că „sistemele care salarizează diferit, în funcție de performanță, de regulă, o fac cu bonusuri salariale”.

  • „Pentru astfel de bonusuri, noi avem un sistem, se numește de gradație de merit, cu niște criterii, avem în lege un alt sistem, și anume fondul de 2% din fondul salarial la dispoziția directorului, care va fi o altă sursă de stimulare a celor cu performanțe ridicate”, a explicat aceasta.

Pe 8 decembrie, la prezentarea Raportului național PISA 2022 pe România, Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, a precizat că salarizarea bazată pe performanță este „una dintre cele mai dificile dileme cu care se confruntă orice sistem de educație“.

Pe 15 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a declarat „nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, la Antena 3, potrivit G4Media.ro.


3 comments
  1. Să se dea examen de specialitate și de psihopedagogie cu subiecte tip titularizare, cu ponderea punctajului de 70%, iar stufăria de hârtii, cele mai multe aiurea, să fie numai 30%!

  2. Sunt sute de profesori care iau gradații de merit care la clasă nu fac mai nimic, se ocupă doar de hârtii, astea sunt importante la noi, nu ce faci la clasă., dacă ai hârtii ești asigurat.

  3. Plata meritocratica pentru olimpiade cum spuneti dvs. nu este deloc meritocratica, este un aranjament josnic intre inspectorat si liceele/ scolile de top din oras, respectiv profesorii care corecteaza si aranjeaza sa iasa cine trebuie, la indicatiile cui trebuie.
    N- ar fi rau sa recititi tot ceea ce s- a scris legat de olimpiadele din 2024 chiar aici pe edupedu.
    Abject!!!! Copii calificati, apoi descalificati, furati la punctajul de la grila, facut contestatie, alocate punctele la grila si taiate acelasi numar de puncte la compunere( a se citi punctaj mai mic decat cel acordat initial)pentru a nu ,,deranja” clasamentul deja stiut dinainte.Copiii nostri sunt doar niste figuranti pentru a se putea ,,certifica” cei care trebuie.
    Si dvs. vorbiti despre meritocratie????
    Aceasta este fata adevarata a olimpiadelor : goana dupa clasamente deturnate, profesori recompensati fara nicio meritocratie!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scrisoare semnată de profesori ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării: Situația apărută la Gazeta sporturilor (GSP) are ramificații periculoase pentru exercitarea profesiei de jurnalist

Cadrele didactice de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, au semnat o scrisoare prin care semnalează că situația apărută la Gazeta sporturilor (GSP) „are ramificații periculoase…
Vezi articolul

Bacău: 13 profesori și secretara unei școli din Neamț, condamnați la un an de închisoare după ce au trecut elevi fictivi în catalog, ca să nu își piardă catedrele. Decizia nu este definitivă

Treisprezece profesori din judeţul Neamţ şi o secretară de liceu au fost condamnaţi în primă instanţă pentru fals intelectual în înscrisuri oficiale, după ce ar fi falsificat cataloage pentru a-şi…
Vezi articolul

Părinții trebuie să depună, începând de azi, cerere pentru copiii care fac ore remediale, potrivit calendarului oficial. Activitățile remediale încep pe 8 martie, la o lună de la reluarea școlii în format fizic

Regulile pentru orele remediale apar chiar în ziua în care, conform calendarului, părinții trebuie să înceapă să depună cerere pentru copiii care trebuie să facă ore remediale, 25 februarie 2021,…
Vezi articolul
Lipsa de implicare a unor părinți în educația copiilor

De ce părinții își dau copiii la meditații? Profesorul Ovidiu Șontea: Dacă ai în clasă 30 și ceva de copii, tu nu poți să personalizezi lecția în detaliu. Atunci cel cu care face meditații o personalizează atât cât trebuie

Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, a explicat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, care sunt motivele pentru care părinții își dau copiii la meditații. „Dacă ai…
Vezi articolul