Remus Pricopie: ‘Desființarea CNATDCU’ nu e o reformă care să justifice un referendum / Universitarii sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor să fie rector? Printre întrebări să se afle și cumulul de funcții

[jp_post_view]
Remus Pricopie / INQUAM Photos – Octav Ganea
Reacție dură a rectorului SNSPA, Remus Pricopie, la decizia Biroului Permanent al Consiliului Rectorilor de a organiza referendum în universități pentru a decide soarta celui mai important for în analizarea plagiatelor: CNATDCU.

„‘Desființarea CNATDCU’ nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației”, spune Pricopie.

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) afirmă că nu exclude în totalitate organizarea unui referendum. „Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector”.

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, despre discuțiile din CNR cu privire la modificarea CNATDCU:

Deși oficial nu am primit nicio informare de la conducerea CNR, am aflat din presă (https://pressone.ro/exclusiv-planul-secret-de-desfiintare-a…) că se intenționează declanșarea unui proces complex de consultare a universităților pe tema „desființării CNATDCU”, consultare care ar îmbrăca forma unui referendum organizat în fiecare universitate.

Ca profesor într-o școală de guvernare, nu pot să nu fac unele precizări:

1. „Desființarea CNATDCU” nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației.

2. „Întoarcerea la popor” este, la prima vedere, un instrument democratic, care, de regulă, crește nivelul de participare al cetățenilor la adoptarea unor decizii. Cu toate acestea, el poate fi folosit și într-o manieră speculativă, capabilă să denatureze caracterul democratic al consultării, mai ales dacă în spate nu sunt argumente clare în sensul reformei propuse.

3. Dacă informațiile din presă sunt corecte, nu este clar în ce calitate a propus Mihnea Costoiu desființarea CNATDCU: cea de senator, de membru al comisiei de specialitate din Parlamentul României, de secretar general al CNR sau de rector?

4. Deși mi se pare că se deturnează sensul conceptului de „referendum” pentru a „pune la colț” Ministerul Educației și Cercetării, care nu a ținut cont de „recomandările” conducerii CNR cu privire la constituirea noului CNATDCU, nu exclud ca, în calitate de rector al SNSPA, să susțin această propunere. Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord că o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector.

Recomandarea mea către anumiți colegi rectori (nu foarte mulți, aproximativ 4-5) este să lase jocurile politice și să se ocupe de universitățile pe care le conduc.

PS: Va veni momentul – curând – în care partidele politice vor trebui să se pronunțe pe acest abuz de putere al unor rectori. Abia aștept să văd cum vor transpune în practică discursurile electorale dominate de principii, valori și angajamente legate de buna guvernare.


1 comment
  1. Faptul ca dl. Pricopie face atata caz de titlul de doctor tine de comicul mioritic, in acelasi mod in care Romulus si Remus „tineau” de „cuibul de vulpe”…

    https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-12-06/diletantul-lui-adomnitei.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Legea de înființare a noii Universități Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, cu activitate din octombrie 2023 – pusă în consultare publică de Ministerul Educației / Toate proprietățile, angajații, studenții structurilor deținute de Politehnica București și de Universitatea din Pitești vor trece la noua instituție

Proiectul de lege privind înființarea Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, în urma fuziunii prin comasare a Universității Politehnica București cu Universitatea din Pitești, a fost pus în…
Vezi articolul

DOCUMENT Examen clinic general și psihiatric, obligatorii pentru personalul care predă și cel auxiliar din universități / Modelul de certificat medical pe care trebuie să îl obțină anual – proiect

Personalul didactic de predare și didactic auxiliar din învățământul superior este obligat să obțină un Aviz medical în urma unui control medical individual (examen clinic general și psihiatric), care se…
Vezi articolul

Universitatea din București înființează o Facultate de Studii Interdisciplinare, care a stârnit criticile unei părți a profesorilor care acuză că scopul facultății este să asigure catedre. Rectorul Marian Preda: Vor fi specializări care nu sunt în mod clar majoritar sub un domeniu / Susținerea a fost foarte mare pentru înființare

Universitatea din București (UB) înființează o nouă facultate din anul universitar 2025-2026, anume Facultatea de Studii interdisciplinare (FSI), potrivit surselor Edupedu.ro, confirmate de rectorul Marian Preda. Facultatea va avea inițial…
Vezi articolul