A șasea zi de greva foamei în fața Ministerului Educației pentru mama elevei de la Colegiul Brukenthal din Sibiu, „declarativ” cu predare în limba germană: Respectarea legii ar elimina instantaneu tot acest haos / Trei tipuri de discriminare semnalate de părinte

Oana Corina Rogojanu, mama unei eleve de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, a ajuns duminică, 4 mai, în a șasea zi de grevă a foamei, în fața Ministerului Educației. Protestul său vizează modul în care se organizează proba de Limba și literatura maternă – germană – la Bacalaureat, în cazul elevilor care în realitate nu au beneficiat de predare integrală în această limbă în timpul liceului.

Ea susține că legea este încălcată în mai multe unități școlare care funcționează oficial ca „licee cu predare în limba germană”, dar în care disciplinele sunt predate, în practică, preponderent în limba română. Rogojanu atrage atenția asupra discriminării dintre elevii din aceste școli și cei din licee bilingve sau din unități conforme cu legea.

Într-o poziție oficială transmisă anterior către Edupedu.ro, Ministerul Educației a declarat că „proba de limba și literatura maternă se susține din conținuturi specifice acestei discipline și nu este afectată de faptul că alte discipline se predau sau nu în limba maternă”.

Protestatara consideră că această abordare „nu reflectă realitatea de la clasă” și cere recunoașterea diferențelor reale de expunere la limba germană, precum și reformarea modului în care se organizează această probă.

• De remarcat că niciun reprezentant sau angajat al MEC nu a contactat-o pe mama care stă pe trotuarul din fața instituției de miercuri după-amiază până la ora publicării articolului.

Redăm integral mesajul transmis duminică de Oana Corina Rogojanu:

„Astăzi doresc să aduc în atenția instituțiilor responsabile haosul creat de nerespectarea legii în liceele „cu predare în limba germană” din punctul de vedere al discriminării.

În poziția oficială transmisă redacției Edupedu, Ministerul Educației afirmă că „proba de limba și literatura maternă se susține din conținuturi specifice acestei discipline și nu este afectată de faptul că alte discipline se predau sau nu în limba maternă.”

Această afirmație, formulată pentru a justifica menținerea situației actuale, nu reflectă realitatea de la clasă și ignoră complet contextul educațional în care se formează competențele lingvistice ale elevilor. În practică, nivelul de pregătire la Limba și literatura germană depinde direct de expunerea continuă la limba germană în cadrul școlii. Vocabularul, registrul academic, înțelegerea textului și capacitatea de analiză se formează în timp, prin utilizare activă în toate aspectele vieții școlare – inclusiv în pauze. Din păcate, acest lucru nu se mai întâmplă de mulți ani: elevii de la Brukenthal, de exemplu, vorbesc între ei aproape exclusiv în limba română.

Refuzul instituțional de a recunoaște această realitate a condus la un sistem profund inechitabil, cu multiple forme de discriminare:

1.⁠ ⁠Discriminare față de elevii din liceele bilingve:
Elevii din liceele bilingve română-germană pot echivala proba de limbă germană de la Bacalaureat cu un certificat recunoscut internațional. În schimb, elevii de la Colegiul „Brukenthal” – unde multe discipline sunt deja predate în limba română – sunt obligați să susțină proba completă de Limba și literatura germană, deși nu au beneficiat de pregătire reală și constantă în această limbă în ultimii ani.

2.⁠ ⁠Discriminare între liceele „germane” conforme și cele neconforme:
Dacă în România există colegii care respectă prevederile legii și oferă predare integrală în limba germană, elevii acestora sunt evident mai bine pregătiți pentru această probă decât colegii lor din licee care doar declarativ sunt „cu predare în limba germană”. Evaluarea prin aceeași probă, cu aceleași standarde, creează un avantaj major pentru unii și un dezavantaj nedrept pentru alții.

3.⁠ ⁠Discriminare între liceele neconforme între ele:
Chiar și între liceele care nu respectă obligația legală de a preda toate disciplinele în limba germană (cu excepția limbii române), discrepanțele sunt uriașe. Diferențele apar în funcție de numărul orelor efectiv predate în germană. Imaginați-vă cum s-ar putea compara un liceu în care doar 30% dintre discipline mai sunt predate în limba germană, cu unul în care se acoperă 70% din materii. Mai mult, contează și tipul materiilor predate în germană: discipline teoretice vs. practice. Astfel, doi elevi de pe același profil, în două licee diferite, pot avea trasee educaționale complet diferite, dar susțin aceeași probă finală.

Pentru a înțelege cât de profundă este problema, ar trebui făcute analize complexe și comparative, luând în calcul zeci de variabile: procentul materiilor predate în germană, tipul disciplinelor (umaniste vs. reale), resursa umană disponibilă, pregătirea profesorilor, dar și limba de comunicare dominantă în școală. Nu doar între licee există dezechilibre – ci chiar în interiorul aceluiași colegiu. La Brukenthal, de exemplu, între cele două clase paralele de științe ale naturii, una are o materie în plus predată în germană. Deci, și între copii aflați în aceeași generație, în aceeași instituție, se creează inegalități.

Tocmai aici apare forța esențială a câtorva rânduri de lege, a căror respectare ar elimina instantaneu tot acest haos:

• „În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.”

Această prevedere – clară, fără echivoc – nu doar că pune capăt discriminărilor, ci ar putea reface treptat mediul lingvistic autentic. Doar respectând legea, putem spera că în câțiva ani, în școlile „cu predare în limba germană” se va vorbi din nou germană și în pauze.

Pentru elevii care vor continua în clase bilingve, schimbarea nu ar fi una dramatică. Predarea în germană s-ar menține la nivel funcțional, iar cei care vor să atingă un nivel înalt de competență o pot face în continuare prin eforturi proprii – așa cum deja se întâmplă de ani de zile în cazul limbii engleze.

Este bine cunoscut că foarte mulți copii încep pregătirea pentru examenele Cambridge de la vârste mici, nu doar pentru a bifa o probă scrisă, ci din dorința reală de a stăpâni o limbă străină, într-un mod personalizat, adaptat ritmului lor.

Copiii care vor să învețe limba germană ca limbă străină nu vor dispărea – dimpotrivă. Printr-o reorganizare justă, aceștia ar putea beneficia de un sistem mai clar, cu trasee educaționale distincte și mai echitabile. O astfel de separare între învățământul în limba maternă și cel bilingv nu ar închide porți, ci ar deschide oportunități reale, adaptate capacităților și alegerilor fiecărui elev”.

Informații de context

Edupedu.ro a scris pe 17 aprilie despre fenomenul care a cuprins majoritatea școlilor cu predare în limba germană. Acestea nu respectă legea și nici dreptul minorității de a primi integral instruire în limba maternă, dar Ministerul susține că ele își păstrează statutul pentru că „elevii nu pot fi privați de acest drept”.

Pe 29 aprilie, mama elevei de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu a intrat în greva foamei în fața Ministerului Educației. Părintele reclamă că, deși școala ar trebui să ofere predare exclusiv în limba germană, în realitate peste jumătate dintre materiile școlare sunt predate în limba română, iar multe cadre didactice nu sunt calificate să predea în limba minorității germane. Astfel, susținerea probei E.b. la Limba Germană Maternă ar reprezenta, în opinia sa, o evaluare incorectă și nealiniată cu pregătirea reală a elevilor, se arată într-o scrisoare înaintată reprezentanților ministerului, primită și ea pe adresa redacției. Scrisoarea poate fi consultată aici.

Demersurile către Ministerul Educației și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, începute încă din noiembrie 2024, nu au adus nicio soluție concretă. În scrisoarea deschisă și în comunicatul de presă, Oana Corina Rogojanu subliniază că fiica sa și colegii ei sunt victimele unui sistem care tolerează încălcarea legii, invocând abuziv prevederi vagi din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.

Printre revendicările transmise Ministerului Educației se numără:

• Verificarea respectării condițiilor legale de predare în limba germană la Colegiul „Brukenthal” și în alte unități similare;
• O soluție echitabilă pentru elevii promoției 2025, cum ar fi posibilitatea susținerii probei la limba germană ca limbă modernă sau eliminarea obligativității notei de la proba E.b. de pe diploma de Bacalaureat.

Citește și:

UPDATE Mama aflată în greva foamei de cinci zile, în fața Ministerului Educației, a fost internată la Spitalul Universitar, apoi a reluat protestul. Reacția părintelui față de răspunsul MEC: Este profund dezamăgitor ca o instituție obligată să aplice legea alege, în continuare, să o relativizeze / Îmi reprezint fiica, un copil aflat în sistemul public de educație, nu într-un experiment

Greva foamei în fața Ministerului Educației, în semn de protest față de școlile germane care nu respectă legea, tolerate de minister și inspectoratele școlare / Mama unei eleve solicită ca proba de limba maternă de la Bac să fie opțională

A doua zi de greva foamei la Ministerul Educației / Părintele care cere respectarea legii Educației de către școlile cu predare în limba germană maternă, de către inspectorate și minister, a petrecut toată noaptea pe trotuarul din fața instituției și anunță că nu renunță la protestul extrem până când nu obține o soluție

​​A treia zi de greva foamei la Ministerul Educației. Părintele cere o soluție legală și echitabilă pentru Bacalaureat 2025: Nici Ministerul, nici ISJ Sibiu nu pot invoca lipsa de profesori ca piedică legală / Astăzi, echipajul medical a constatat o stare de slăbiciune și a decis administrarea unei perfuzii

Ziua a patra de greva foamei la Ministerul Educației: Sunt părinte, sunt parte a procesului educațional, și am semnalat o încălcare gravă a legii – totuși, nu sunt ascultată, spune mama elevei care cere ca proba de limba maternă de la Bac să fie opțională, pentru liceele cu predare în limba germană maternă care nu respectă condițiile legale

Prima reacție publică a Ministerului Educației și Cercetării la protestul unei mame care semnalează ilegalitatea școlilor germane vine abia în a patra zi de greva foamei a acesteia: anunță că nu poate anula o probă a Bacalaureatului, deși nu a cerut nimeni așa ceva. Instituția promite controale în toate școlile cu predare în limba maternă, dar abia la anul