Activitatea de mentorat în creșe și grădinițe, necesară în contextul preluării creșelor la Ministerul Educației / Mentoratul trebuie să pornească de la nevoile celor aflați la început de carieră – scrisoare metodică

Mentorarea cadrelor didactice aflate la început de carieră reprezintă o „comunitate profesională de invitare (CPÎ) în educația şi îngrijirea timpurie”, scrie în Scrisoarea metodică pentru anul școlar 2024-2025 pentru educație timpurie, transmisă la finalul lunii noiembrie de Ministerul Educației către inspectoratele școlare. Astfel, cei care abia intră în sistemul de educație în creșe și grădinițe vor înțelege mai bine noțiunile teoretice predate în anii de studiu. Necesitatea mentoratului în educația timpurie vine în contextul în care creșele au fost preluate de Ministerul Educației în ultimii ani iar acum se pune accent pe îngrijirea ce ține de educație și nevoile emoționale ale copiilor, nu pe cele ce țineau doar de sănătate.

• Documentul are la bază Reperele fundamentale în învățarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, document actualizat în 2024 de Ministerul Educației.

„Practicienii aflaţi la început de carieră au nevoie de sprijin şi îndrumare pentru «traducerea» noțiunilor teoretice dobândite în anii de studiu şi conversia lor în practica la catedră, pentru a se integra în colectiv, pentru a înțelege specificul unității de învăţământ”, potrivit scrisorii metodice pentru anul școlar 2024-2025 pentru educație timpurile.

„Mentorii trebuie să fie aibă un plan și să fie conectați la realitatea învăţământului anteprescolar, să aibă experiență în practica educațională cu copiii cu vârsta până în 3 ani”, se mai recomandă în document.

Nevoia de mentorare a personalului din creşe vine ca urmare a preluării creşelor de către Ministerul Educaţiei de la primării. Dacă anterior focusul era pe îngrijirea de tip medical a copiilor, acum se pune accent pe îngrijirea ce ține de educație și nevoile emoționale.

Activitatea de mentorat trebuie să pornească de la nevoile persoanelor mentorate, indiferent dacă este o situație în care este un mentor și o persoană care are nevoie de îndrumare, sau un grup.

Redăm sugestiile legate de mentorat și importanța acestuia, din scrisoarea metodică a Ministerului Educației

„O altă comunitate profesională de invitare (CPÎ) în educatia şi îngrijirea timpurie
poate fi construită în jurul procesului de mentorat, care include mentori, persoane mentorate și alți specialiști din domeniu.

Sprijinul acordat personalului debutant din domeniul educației timpurii prin intermediul mentoratului reprezintă o metodă puternică de îmbunătățire a prestației profesionale individuale, cu impact asupra calității serviciilor oferite de instituţia de învățământ. Mentoratul presupune colaborarea dintre un educator experimentat și unul cu mai puțină experiență cu scopul dezvoltării profesionale și orientării în cariera didactică.

Relația care se construiește între persoanele mentorate şi mentorii lor are la bază colaborarea, invitarea de la egal la egal (peer learning), fiind un proces care aduce
avantaje ambelor părți implicate (mentori, persoane mentorate).

Activitatea de mentorare presupune o împletire a activităților structurate, anterior planificate, cu activități spontane, apărute în urma unor nevoi inopinate. Demersul trebuie să fie unul
coerent, fiind necesar un plan de mentorare.

Beneficiile mentoratului în domeniul educației timpurii

Pentru persoanele mentorate:

• Dezvoltare profesională: Mentorii îi asistă pe cei mentorați în scopul îmbunătățirii
  practicilor educaționale şi conectării la noutățile din domeniul specialităţii.
  

• Suport emoțional: Mentoratul creează un cadru sigur, în care fiecare se simte apreciat.
  Sunt discutate provocările întâmpinate, persoanele mentorate cer sfaturi si primesc
  încurajare, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte consolidarea încrederii în propriile forte si satisfacția la locul de muncă.
  

• Colaborare şi networking: Mentoratul încurajează cooperarea între practicieni, facilitând construirea unor rețele profesionale solide si schimbul de informații.
  
• Reflecție practică: Prin ședințe regulate de mentorat, practicienii sunt încurajați să-și analizeze metodele de predare, să identifice domenii de dezvoltare, nevoile de formare/aprofundare şi să-și stabilească obiective personale și profesionale.
• Îmbunătățirea rezultatelor pentru copii: Sprijinul adecvat şi dezvoltarea continuă a abilităților persoanelor mentorate conduc la îmbunătățirea calității educației și îngrijirii copiilor, generând rezultate pozitive în dezvoltarea acestora.

Pentru mentori

În același timp, mentorii, prin activitatea pe care o desfăşoară, îşi perfecționează abilitățile de management, sunt conectați la noutățile din domeniu, se dezvoltă profesional, inclusiv prin reflectarea asupra propriilor practici educaționale, își extind rețeaua profesională din care fac parte și au sentimentul de împlinire profesională.

Experienţa didactică ne arată că practicienii aflaţi la început de carieră au nevoie de
sprijin şi îndrumare pentru “traducerea” noțiunilor teoretice dobândite în anii de studiu şi
conversia lor în practica la catedră, pentru a se integra în colectiv, pentru a înțelege specificul unității de învăţământ, principiile acesteia, regulile scrise şi mai puţin scrise. De asemenea, procesul de preluare a creşelor de către Ministerul Educaţiei şi schimbarea focusului acestor servicii dinspre îngrijire de tip medical către educatie și îngrijire aduce în prim plan nevoia de mentorare a personalului din creşe.

Activitatea de mentorat, fie că vorbim de mentorat unu-la-unu (un mentor şi un
profesor mentorat) sau mentoratul de grup (un mentor şi mai mulți profesori mentorați),
trebuie să pornească de la nevoile persoanelor mentorate. Din acest motiv, stabilirea planului de mentorat se va realiza prin colaborarea celor implicați, în urma unei analize de nevoi care să aibă în vedere:

a) Familiarizarea cu cadrul normativ specific disciplinei şi unităţii de învățământ. Cunoaşterea specificului creşei/grădiniței.

b) Contribuţia personală la activitatea creşei/grădiniței, inclusiv prin cunoaşterea propriilor
responsabilități.

c) Comunicarea eficientă cu personalul unității de învățământ și partenerii educaționali.

d) Elaborarea proiectării didactice eșalonate centrată pe nevoile copiilor din grupă, inclusiv
a activităților extrașcolare şi extracurriculare.

e) Managementul grupei de copii

f) Îmbunătățirea competentelor profesionale prin planificarea activităților de dezvoltare
profesională și a direcţiilor de dezvoltare în carieră.

Exemple de activități incluse în planul de mentorat

• Sesiuni de stabilire şi revizuire a obiectivelor: Stabilirea unor obiective specifice,
  măsurabile, care să fie revizuite și ajustate în mod regulat, având în vedere zona proximei dezvoltări a persoanei mentorate.

• Întâlniri regulate: discuții referitoare la progresul realizat, aspectele clarificate,
  provocările și pașii următori.

• Observarea activității didactice/ asistente la clasă: Mentorul observă discipolul în rolul său și oferă feedback constructiv. Persoana mentorată asistă la activitățile didactice susținute de către mentor.
• Jurnal de reflecție: Consemnări pe care persoana mentorată le face ca urmare a procesului de autoreflecție.
• Studiu individual; discuții libere; discuții după un plan de idei.
• Îndrumare: împărtăşirea unor oportunități de dezvoltare profesională şi facilitarea
  participării la acestea (programe de formare, conferinte, etc.). Participarea împreună la
  astfel de activități diversifică situatiile de învăţare si consolidează relatia mentor –
  persoană mentorată.

O componentă importantă o reprezintă orientarea si facilitarea accesului la informații valide, care au o sursă corectă şi verificată. Nu în ultimul rând, mentorul este cel care poate prezenta persoanei mentorate specialişti care să o sprijine, să îi faciliteze alte situatii de dezvoltare profesională.

Mentorarea personalului din creşe reprezintă o activitate importantă în contextul
educatiei timpurii din România. Mentorii trebuie să fie conectați la realitatea învăţământului anteprescolar, să aibă experiență în practica educatională cu copiii cu vârsta până în 3 ani.

Cadrele didactice din grădinițele care coordonează metodologic creșele, profesioniştii care au desfășurat activitate didactică la grupe în care au fost incluși copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani sau care au beneficiat de formare în domeniul educației timpurii, nivel antepreşcolar, reprezintă persoane resursă care pot fi antrenate în activități de mentorare a personalului din creşe”.

Citește și:

Dispozitivele digitale în procesul de învățare la grădiniță: Educatorii le pot arăta copiilor scurte videoclipuri sau imagini cu teme relevante și pot folosi aplicații adaptate vârstei – scrisoare metodică pentru educatori