Raluca Răducanu, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic Jean Monnet din Capitală, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „am fi ipocriți dacă nu am recunoaște că este o vânătoare” după bursele de merit. Aceasta a afirmat că au fost „negocieri cu profesorii din partea elevilor și a părinților să nu se treacă anumite note, ca să ia elevii bursă”.
Profesoara este de părere că bursele de merit ar trebui acordate după niște criterii mult mai bine stabilite:
„Anul trecut am avut cele mai multe (burse – n.red) și sume foarte mari, suplimentate și de la primărie. Am fi ipocriți dacă nu am recunoaște că este o vânătoare după aceste burse, am avut părinți și elevi care au venit și au spus că profesorul i-a dat o notă mică și i-a stricat media, deci nu mai poate lua bursă, sau negocieri cu profesorii din partea elevilor și a părinților să nu se treacă anumite note, ca să ia elevii bursă. Deci, da, sunt de acord că trebuie ca bursele pentru merite școlare să fie acordate după niște criterii mult mai bine stabilite”.
Raluca Răducanu a vorbit despre bursele sociale și a menționat că se produc derapaje, adică sunt situații în care nu sunt venituri declarate:
„Pe de altă parte, l-am ascultat cu multă atenție pe domnul ministru aseară, la conferință, și ideea aceasta că nu vrea să intervină asupra burselor sociale cred că ar trebui un pic regândită, cu tot respectul pentru dumnealui și cu toată aprecierea pentru schimbările pe care dorește să le facă. Dar burse socială nu înseamnă doar burse pentru venituri mici, cum a spus dumnealui, ca să-i aducă pe copii la școală – și, da, se poate – înseamnă și alte categorii de burse sociale și se produc derapaje de la ceea ce înseamnă, de fapt, asistența aceasta socială.
Diana Dumitrașcu, moderatoare: La ce vă referiți mai exact? Nu merită unii și primesc? Sau nu ajung la toți care ar avea nevoie?
Raluca Răducanu: Mă refer la faptul că sunt situații în care nu sunt venituri declarate și atunci copilul apare ca fiind cu venituri foarte mici. Sau nu sunt declarate familiile, nu recunosc părinții că fac parte din familii, se declară ca făcând parte din familii monoparentale și solicită aceste sume și așa mai departe. Deci, o serie întreagă de derapaje care se pot produce. (…) A fost întrebat la un moment dat domnul ministru legat de promovabilitatea la bacalaureat și a afirmat că acordarea burselor de merit nu a dus la creșterea numărului celor care promovează bacalaureatul, dar cred că nu e pusă foarte bine problema, pentru că cei care obțin burse de merit iau bacalaureatul și cu burse și fără burse. Întrebarea este dacă cei care au beneficiat de burse sociale au crescut numărul elevilor care au promovat bacalaureatul, pentru că cei mai mulți dintre cei care nu iau examenul de bacalaureatul se situează în această zonă de fapt.
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că vor fi două categorii de burse pentru elevi: burse de merit, cu condiția unei medii minime de 9, pentru cel mult 15% dintr-o clasă, și burse sociale.
„Păstrăm doar două categorii de burse. Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor/concursurilor, voi crește premiile obținute pentru câștigători. [N. Red ministrul a spus că vrea să regândească olimpiadele pentru a reflecta excelența].
Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la școală, adică în procesul educațional.
Acolo unde legea obligă să ne raportăm la salariul minim pe economie, o vom face la salariul net, nu brut, în condițiile în care bursele nu se impozitează”, spune Daniel David în mesajul de pe Facebook.
În prezent se acordă:
- Bursă de excelenţă olimpică I: între 750 și 3000 lei
- Bursă de excelenţă olimpică II: 700 lei
- Bursă de merit : 450 lei
- Bursă socială: 300 lei
- Bursă pentru mame minore: 700 lei
- Bursă tehnologică: 300 lei
Informații de context
Bugetul pentru bursele elevilor a ajuns în 2025 la o valoare record de 6,4 miliarde de lei, adică 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât bugetul Cercetării, care este de 2.1 miliarde de lei. Conform planului de guvernare, propus de premierul desemnat Ilie Bolojan, bugetul pentru bursele elevilor trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin legea 198/2023 a unor angajamente nesustenabile.
La suma record de 6,4 miliarde de lei s-a ajuns prin creșterea numărului de burse și a cuantumului minim, precum și prin criterii care au dus la „bursele de merit Ligia Deca”, burse pentru elevi care au intrat la liceu cu medii de 1, 2 si 3.
Peste jumătate dintre elevii din clasele VI-XII primesc bursă de merit, iar circa 600.000 au avut anul trecut media generală între 9,50 și 10, în creștere cu 142% față de precedentul an școlar, conform unei analize Edupedu.ro din 2025.
„Analiza sistemului de burse:
- Bursele trebuie să reflecte adecvat două lucruri: suportul pentru condiții socioeconomice dificile și/sau pentru excelență educațională.
- Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislație (legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene și la condițiile de sustenabilitate pe care și le permite țara.
- Ținând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim”, conform planului de guvernare.
Număr record de elevi care primesc burse în anul școlar 2024-2025
În 2022, numărul de beneficiari de burse a fost de 537.477 de elevi, din care 347.000 de burse de merit (prin luarea în calcul a pragului de medie de 9.50) și 156.000 de burse de ajutor social.
În acest an școlar se acordă 1,7 milioane de burse pentru elevi, conform raportului de activitate a fostului ministru al Educației Ligia Deca, care nu precizează însă și cu câți bani se plătesc aceste burse.
Citește integral analiza Edupedu.ro
Despre notarea și evaluarea elevilor
Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației interzice profesorilor, din anul școlar viitor, să mai pună note sau să mai facă evaluări pe baza criteriilor actuale, folosite de aceștia la clasă. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.
Iată ce prevede ROFUIP 2024 (articolul 101 alin.(3)): „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.
Ce prevede Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar
Art. 103 – „(1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare și clasei I, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil împreună cu consilierul școlar, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 104 – (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:
a) evaluări orale;
b) teste, lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate;
e) proiecte;
f) probe practice;
g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei/inspectoratele școlare.
(2) În învăţământul primar, la clasele I-IV, în cel gimnazial, liceal, profesional şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar.
ART. 106 – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;
b) calificative la clasele I-IV din învățământul de masă şi, respectiv, pentru clasele I-IV și pentru nivelul de învățământ gimnazial din învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
c) note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi în învăţământul postliceal;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/data”, respectiv „Nota/data” sau în catalogul electronic, în cazul unităţilor-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării şi arhivării acestuia la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat.”