Seria de „anomalii care ne duc într-o situație problematică din punct de vedere financiar” prezentată de ministrul Daniel David: Deși numărul elevilor a scăzut, numărul normelor didactice a crescut, fragmentarea claselor prin micșorarea numărului de elevi, degrevările de normă, plata cu ora, bursele

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a spus că a identificat câteva anomalii care „ne duc într-o situație problematică din punct de vedere financiar”. Una dintre ele, faptul că numărul de elevi a crescut, dar numărul de norme didactice a scăzut. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă de joi, 3 iulie, în care ministrul explică propunerile făcute în Educație în proiectul pus în consultare de Ministerul de finanțe. Pachetul de măsuri fiscale urmează să fie aprobat prin asumarea răspunderii Guvernului săptămâna viitoare, a spus premierul Ilie Bolojan miercuri.

• Amintim că joi Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere proiectul de măsuri fiscal-bugetare care vizează și Educația. Acesta conține amânări dar și modificări ale unor prevederi din legea Educației.

• Primele pentru profesori, reforma instituțională a sistemului de educație prin desființarea inspectoratelor școlare și reorganizarea lor în direcții județene, reorganizarea ARACIP, a caselor corpului didactic, dar și măsurile de sprijin pentru elevi precum „Masa sănătoasă” și „Școala după școală” și reforma educației incluzive, sunt amânate pentru anul 2027. Vezi aici lista cu amânările din Legea Educației prin proiectul Legii Bolojan.

• Alte modificări din proiectul Bolojan: Trei tipuri de burse școlare rămân după tăierea pregătită de Guvernul Bolojan: de merit, tehnologice și sociale. Din următorul an școlar, toate clasele, de la grădiniță și până la liceu, vor avea câte 2 elevi în plus, norma didactică crește cu două ore și pentru profesorii din învățământul special. Primele de instalare pentru profesorii care se titularizează în mediul rural, amânate încă un an și tăiate de la 5 la 1 salariu minim pe economie

Redăm discursul integral al ministrului Daniel David:

Daniel David: Bună ziua! Mă scuzaţi că am întrerupt șirul întrebărilor, dar eu va trebui să plec, pentru că trebuie să semnăm contractul colectiv de muncă. Acesta este motivul pentru care am intervenit eu.

Cu componenta de educație și cercetare. Acum, în programul de guvernare, așa cum știți, sunt două componente. O componentă care ține de specificul ministerului, pe care am inițiat-o, la care am lucrat, unde am propus 10 reforme, dar nu despre asta discutăm astăzi. Avem și o componentă fiscal-bugetară, care a venit din zona experților în aceste domenii, pe care, ca ministru, am responsabilitatea să o implementez. Și am spus că da, vom implementa aceste măsuri, fiindcă țara se află în situație de criză. Dar am spus, în același timp, că voi implementa aceste măsuri într-un context definit de două principii foarte importante. Unu: principiul raționalității, adică, orice modificare pe care o facem în zona educației și în zona cercetării trebuie să se poată înscrie în anumite practici europene la care noi ne raportăm. Și doi: un principiu al decenței, adică, așteptăm atâtea resurse în acest moment câte își permite țara, iar pe măsură ce eficientizăm sistemul educației și sistemul cercetării, banii pe care îi obținem prin aceste eficientizări, cum a spus, de altfel, și premierul ieri, o să îi aducem în acest sistem cu implicații pe termen scurt, mediu și lung. Pe termen scurt, eu am spus foarte clar că mă aștept că în educație și cercetare nu avem de disponibilizat oameni, noi trebuie să angajăm în viitor, sigur, nu acum în situația de criză, dar în viitor trebuie să angajăm oameni. Și, doi, nu modificăm salarii. Pe termen mediu am spus lucruri pe care am început deja să le gândim, că raportul sau punctul de raportare pentru debutant în preuniversitar trebuie să fie salariul mediu brut pe economie și avem nevoie de echivalența în salarii, între CS1, CS2 și profesor și conferențiar. Sunt lucruri deja prezentate în diverse acte normative, nu sunt noutăți, doar că va trebui să le prindem în Legea salarizării unitare. Și trei: peste cinci ani, cel târziu, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am făcut față de educație și cercetare, de foarte mulți ani, 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație, cu o creștere gradată, sigur, nimeni nu se așteaptă la creșteri spectaculoase în primii doi ani, până când ne mai stabilizăm din punct de vedere fiscal, din punct de vedere bugetar, dar sunt angajamente pe termen lung.  Acestea fiind spuse, ne putem întreba de ce este astăzi educația aici? Educația este aici pentru că educația și cercetarea reprezintă un sistem complex, complicat, cu milioane de oameni, peste 4 milioane de oameni, dacă socotesc familiile și rudele, aproape toată România se leagă de educație. Și educația este aici, fiindcă alături de celelalte ministere și alături de ceilalți colegi pe care o să-i auziți vorbind – munca, sănătatea -, bugetul nostru este printre cele mai mari bugete dintre ministerele guvernului, astfel încât, când educația are probleme, țara are probleme; când ţara probleme, are și educația probleme. De aceea suntem astăzi aici.

Acum, sigur că ne putem întreba cum am ajuns aici. Eu nu vreau să vorbesc în general, domnul ministru Nazare v-a prezentat cadrul general. În zona de educație, trebuie să recunoaștem ca în orice sistem complex și din țară, și din străinătate, noi avem și lumini și umbre, și lucruri bune și lucruri care nu funcționează bine. În ultimii ani, în ultimii 2-3-4 ani am beneficiat de o infuzie, de o creștere a resurselor și o infuzie financiară foarte mare. Și atunci când această infuzie financiară nu o ghidezi spre lumini, să aprinzi luminile, ci o ghidezi oarecum spre tot sistemul, tu știind că ai și umbre, ajungi să generezi și să amplifici anomaliile pe care le-ai avut în sistem, astfel încât eu, în acest moment, văd pentru educație și cercetare un moment zero, caut oportunități ca dacă normalizăm aceste anomalii să putem să dezvoltăm sistemul de dragul copiilor și de dragul oamenilor care contează și sunt dedicați acestui sistem.

Iată câteva anomalii. Unu: în ultimii ani, deși numărul de copii din zona preuniversitară a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. Norma didactică se referă la partea de interacțiune pe care o ai cu copiii, partea de predare din timpul de lucru de 8h dintr-o zi; deci, altfel spus, mai puțini copii, mai multe norme didactice. De ce s-a întâmplat acest lucru? Uitându-mă și analizând situația, am văzut că am luat niște măsuri în ultimii ani prin care, stabilind, de exemplu, numărul minim și maxim de copii într-o clasă, am fragmentat clasele. Stabilind iarăși limită de la ce nivel vorbim de școli cu personalitate juridică, am fragmentat școlile, ca să spun așa, și școlile cu personalitate juridică. Am acceptat foarte multe degrevări de norme. Ce înseamnă degrevare de normă? Că reducem din orele de interacțiune cu copilul, nu din cele opt ore în general, ci din orele specifice didactice, în timp ce îți păstrezi salariul. Dar, foarte interesant, degrevările din norma didactică au fost însoțite de plata cu ora. Au crescut în sistem și normele libere pe care le acoperim la plata cu ora, probabil din aceleași motive pe care le-am spus înainte. Numai că avem un sistem foarte interesant, în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor, ceea ce nu este o situație tocmai ușor de explicat. Și atunci, iată câteva anomalii în zona aceasta, care ne duc într-o situație problematică și din punct de vedere financiar.

Alte anomalii: în zona burselor, atât studențești, cât şi în zona burselor elevilor. Bugetul pentru burse a crescut extrem de mult în ultimii ani. Pe de o parte, te bucuri, orice ministru se bucură când are mai mulți bani pe care poate să-i ducă în sistem. Dar am spus, întotdeaua trebuie să ai grijă să duci acei bani în zona în care a prins lumina, nu în zona în care există întuneric. Și de ce spun acest lucru? Pentru că am generat un fond pentru burse, ca să ne fie clar acest lucru, care depășește, spre exemplu, susținerea pe care Ministerul Educației și Cercetării o dă întregului sistem de cercetare-dezvoltare, inovare din țară.

Am creat un sistem de burse care nu are o structură pe care o găsești ușor în țări vestice la care te raportezi. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanță. Sigur că și timpul e relativ scurt, doi-trei ani, dar, totuși, ai fi așteptat să vezi o performanță, o schimbare în performanța educațională, de exemplu, măcar participarea la bacalaureat, nu neapărat notele sau rata de succes, sau măcar gradul de participare în examinarea națională să crească – și nu vedem aceste lucruri. Bun. Înțelegând aceste anomalii, ne punem întrebarea: ce facem, ce trebuie să schimbăm și de ce am zis că este un moment zero pentru educație?

Pentru că, dacă noi normalizăm aceste anomalii, putem să cerem acele resurse despre care am vorbit, astfel încât să susținem copiii și profesorii care contează în mediul educațional.

Care sunt măsurile propuse? Unu: măsurile vin din analiza pe care v-am prezentat-o înainte și anume, în norma didactică creștem numărul de ore. Sigur, în medie, diferă la fiecare nivel de studiu și diferă de la o situație la alta, dar crește numărul de ore didactice, adică numărul de ore prin care profesorii interacționează direct cu copiii, cu două ore – în medie, avem 18 în acest moment. Dacă creștem cu două ore, vom ajunge la 20. Sigur, în alte situații n-avem 18, avem 22 sau avem 20, crește cu doi.  Acest lucru am spus că trebuie să respecte un principiu european, îl respectă? Da, îl respectă. Prin această creștere cu două ore, ne aflăm în jurul unei medii la nivelul Uniunii Europene, nu suntem în zona din afara limitelor, nici măcar spre limita superioară.

Mai mult, ce vreau să spun este că în cazul acelor profesori care sunt performanți, în cazul acelor profesori care au vechime, printr-o metodologie a ministerului, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Altfel spus, crește numărul de ore pentru interacțiunea cu copilul, dar pot accepta faptul că timpul de lucru se reduce la 6 ore, de exemplu, dacă ai crescut norma de predare cu două ore. Deci, altfel spus, încercăm să intrăm în standardele europene pe care le avem și, în același timp, să ne adresăm condițiilor pe care noi le avem în școală. Această modificare este propusă ca o modificare temporară, în sensul că vreau s-o pilotăm un ciclu de studii, adică 4 ani, și vom vedea peste 4 ani ce efecte a avut asupra educației.

Doi: plata cu ora, valoarea, ca să spun așa, pe care o dăm pentru o oră, la plata cu ora, se schimbă.  Dacă până acum, o oră se raporta nu la cele 40 ore /săptămână sau 8 ore în fiecare zi, ci se raporta la cele 18 ore pe care tu le aveai în interacțiune directă cu copilul, normal este să-ți raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit, adică la 40 ore, nu la 18 ore – este o altă schimbare importantă.

Dacă mergem în zona burselor, în zona burselor pentru studenți, prin Legea din 2023, s-au creat aceste facilități extraordinare. Sigur, repet, eu cred că, ca intenție, a fost o intenție bună, dar uite că nu e una pe care s-o putem duce, nu este una sustenabilă. În 2023, punctul de raportare, de exemplu, pentru bursele studenților era salariul minim brut pe economie. Ceea ce propunem ca punct de referință este salariul minim net pe economie, dintr-un motiv rațional – bursele nu sunt impozitate – și atunci te raportezi la salariul minim net pe economie -, și în același timp, în zona studenților, adulţi fiind, bursele le vom da atâta timp cât sunt la școală, nu și în vacanțe, adică pe parcursul activităților educaționale. Evident că fondul de bursă se schimbă, se modifică, scade, în comparație cu 2023. Dar vă spun că aproape nimic din punct de vedere financiar nu se poate compara în situația de criză pe care o avem acum cu ce a fost în 2023 sau în 2024, deși fondul scade față de 2024 sau 2023, este mai mare decât ce am avut în 2022, înainte să facem aceste schimbări. Și voi discuta strâns cu studenții să vedem ce alte facilități pentru ei putem să găsim ca urmare a acestor modificări. Şi această modificare o văd ca una temporară pentru un ciclu de studiu, și anume pentru un ciclu de studiu de trei ani. Voi discuta cu studenții să văd cum putem implementa cât mai rațional acest lucru, după cum voi discuta și cu actorii sociali și cu sindicatele din domeniu, să văd cum propunerile legate de modificările, normele pe care le avem pot fi implementate într-o variantă cât mai funcțională.

În zona elevilor, în zona elevilor nu schimbăm doar bugetul. În zona elevilor trebuie să schimbăm sistemul de burse. Noi avem un sistem de burse, în acest moment, care are o varietate de burse – burse de merit, burse de reziliență, burse sociale, burse tehnologice -, un sistem foarte complex, pe care nu îl vezi în alte țări. Ce vreau să propun? Simplu și direct spus, ținând cont de ce vezi în alte țări și de cât își permite țara în acest moment.

Trei tipuri de burse. Unu: bursa de merit, dar meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9 – nu mai mult de 15%. Acum avem prin lege minim 30% cu nota limită 9,50, dar dacă toți copiii dintr-o clasă au 9,50, toți primesc bursă;  și de la 30% ajungem la 90% sau la 100% dacă sunt toți, ceea ce nu este obișnuit. Deci, bursa de merit.

Doi: bursa socială. Dar bursa socială va fi foarte bine gândită pentru a merge spre copiii care au nevoie să fie ajutaţi să vină la școală, care au probleme economice, care sunt în zona de risc, care sunt persoane dezavantajate – pentru asta va merge bursa socială.

Şi, foarte important, bursele tehnologice pentru copiii care sunt în școli profesionale, care lucrează în parteneriat cu diverse companii, cu diverse firme.

Vom menţine premiile pentru olimpici şi pentru performanţele foarte mari şi chiar vom creşte uşor premiile, pentru că, uite, spre exemplu, vreau ca pentru o olimpiadă internaţională, dacă ai luat menţiune, să poţi să îţi acoperi prin acel premiu o bursă de merit în fiecare lună – mi se pare un lucru corect. În acest moment, de exemplu, premiile pentru olimpiadele internaţionale variză undeva între 4.000 de euro şi 1.000 de euro şi, pe lângă asta, mai iei şi o bursă în fiecare lună. Nu mai putem susţine acest sistem.

Unii copii, chiar colegi sau oameni pe care îi ştiu, copiii prietenilor mei, mi-au spus că sunt supăraţi pe mine, pe premier, pe preşedinte, pe sistem în general, că ei au învăţat şi voiau să ia bursă din toamnă. Şi le spun tuturor, ce le-am spus şi celor pe care îi cunosc: ca ministru al educaţiei şi cercetării, nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că ei învaţă pentru notă, pentru a lua o bursă. Educaţia este obligatorie. Fac tot ce ţine de mine să vină cu plăcere la şcoală, să vadă şcoala ca o cale spre succesul social. Dar nu vreau să vadă şcoala ca o modalitate, în această fază, de a învăţa pentru o notă care să-i aducă nişte bani.

Şi faptul că avem această perspectivă, în nici doi ani, că de doi ani avem acest sistem, atât de generos, cum era în urmă cu trei ani, nu vorbesc de generaţia mea, în urmă cu trei sau patru ani? Cum am putut funcţiona? Aşa că îi rog pe toţi elevii să înţeleagă că cei care au nevoie să fie ajutaţi social, vor fi ajutaţi. Meritul va fi definit ca merit, iar cei care sunt foarte performanţi pe olimpiade naţionale şi internaţionale vor primi ca premiu mai mult decât au primit până acum. Asta mi se pare sau, în general, acest sistem de burse mi se pare un sistem care este şi performant şi corespunde cu alte practici europene şi este şi echitabil în acelaşi timp. Ca să scurtez şi să închei lucrurile, acestea au fost modificările esenţiale şi cred că prin ceea ce v-am spus m-am înscris în ce am angajat la început, schimbările păstrează cele două principii: raţionalitate şi decenţă. Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Anul acesta s-au înscris la bacalaureat cei mai puțini copii din ultimii 10 ani. Și vreau să vă întreb dacă schimbarea sistemului de burse alocate elevilor va stimula ca aceştia să vină la școală și să se înscrie la Bac în număr cât mai mare?

Daniel David: Haideți să luăm toate întrebările și după aceea răspund, că poate se suprapun. Sau vreți pe rând? Da, speranța mea este să se întâmple acest lucru. Și eu am fost extrem de dezamăgit de faptul că, după doi ani în care am investit foarte multe burse în școală, într-adevăr, procentul celor care s-au înscris, din cei care ar fi fost eligibili să se înscrie, este mult mai mic decât anul trecut sau decât ce am avut în urmă cu doi ani. Sper ca regândind sistemul de burse… Dar, revenind la mentalitatea pe care am avut-o, școala trebuie să o faci de dragul școlii și de dragul faptului că te ajută în viață, nu pentru a obține bani.

Reporter: Bună ziua! Mare parte dintre profesori au transmis deja că nu sunt de acord cu această creștere a normei didactice. Sindicatele au stabilit un calendar de proteste și tot sindicatele anunță că școala va începe în stradă, când vor organiza un miting cu toți profesorii din întreaga țară. Aș vrea totuși să ne explicați cu exactitate de ce s-a luat această măsură a creșterii normei didactice, dacă la discuțiile pe care le-ați avut cu sindicaliștii,  săptămâna trecută, ați ținut cont de propunerile care au venit de la ei și, de asemenea, să ne precizați dacă ei ar mai putea declanșa o grevă generală din moment ce semnați acel contract colectiv de muncă.

Daniel David: Sigur că am avut discuții cu sindicatele, sigur că ei văd lucrurile la modul diferit și, așa cum le-am spus, îi înțeleg și pe ei, și pe elevi, și pe studenți că suntem mulțumiți, chiar că au inițiat proteste, dar le-am spus și lor că dacă ar fi în locul meu și ar gândi rațional și decent, ar trebui să facă același lucru. Observați că toate schimbările pe care le-am făcut corespund unor practici europene, nu ieșim cu niște mecanisme aberante și corespund condiției financiare pe care o are în acest moment țara. Nu ne mai permitem sistemul pe care îl avem acum, nu ne mai permitem anomaliile pe care le avem și rolul meu ca ministru este să normalizăm aceste anomalii, ca să putem după aceea susține bine elevii și profesorii care își dau silința pentru acest sistem.

Reporter: Mai pot face grevă dacă semnați acel contract colectiv? Ne puteţi clarifica?

Daniel David: Încă contractul nu este semnat; este, sigur, până la urmă decizia lor. Eu v-am spus cum văd lucrurile și înțeleg că, cum să spun, orice sindicat are ca idee principală păstrarea drepturilor pe care le-au obținut. Eu îi invit și am să invit, după ce adoptăm acest act normativ, fiindcă s-ar putea, pe alocuri, să mai apară modificări, încă este în transparență, am să-i invit la discuții să văd în ce măsură și cât vor dori să se implice în implementarea cât mai rațională a lui, fără să pretindă că nu pot să facă lucrul ăsta, că sunt de acord cu el sau că această modificare le face plăcere.

Reporter: Tot spuneți de practici europene și de acest principiu al raționalității. Vreau să vă dau două cifre. Cheltuiala medie pe elev în statele OCDE este de 14.000 de euro, în România este de 6.000 de euro.

Daniel David: Așa este.

Reporter: Cum vă gândiți să aplicați acest principiu cu acest…

Daniel David: V-am spus foarte clar, fiindcă nu poți să pui bani, că asta am făcut noi…

Reporter: De ce?

Daniel David: Ne-am uitat la diferența de bani și am început să punem bani în mecanisme proaste și am angajat aceste anomalii, care nu sunt sănătoase, cele pe care le-am descris. Și v-am spus că vreau să corectez aceste anomalii, iar după aceea miza mea este ca până în 2030 să nu mai prorogăm 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație, dar în mecanisme sănătoase.

Reporter: Bună ziua! Domnul ministru a spus așa, bursele au crescut spectaculos și ca valoare și ca număr, însă datele oficiale, prezentate chiar de Ministerul Educației, arată că, de exemplu, la nivelul anului 2022 erau aproximativ 347.000 de burse de merit. În 2025, vedem, potrivit datelor, sunt 325.000, deci, a scăzut practic numărul lor în loc să crească.

Daniel David: Haideți să fim cinstiți, spuneți și bursa de reziliență, fiindcă știm bine cum am făcut diferența între merit și reziliență. La un moment dat am ajuns să dăm bursă de merit în anul școlar 2023-2024 cu nota de 5. Hai să ne amintim cum au fost lucrurile și cum am redefinit bursele după aceea, ca să ieșim din situația ciudată în care dăm merit pe nota 5.

Reporter: Dar îi afectați tocmai pe copiii din mediile defavorizate.

Daniel David: Nu, copiii din mediile defavorizate vor primi bursă socială, pentru a veni la școală, să-i ajutăm să vină la școală. Și acesta este un lucru foarte important pe care un ministru trebuie să-l facă într-un sistem de învățământ care este obligatoriu.

Reporter: Și ca o completare la ceea ce a întrebat colega mea, despre norma didactică, automat crește această normă didactică, însă pentru că nu suntem experţi…

Daniel David: Da, în componenta didactică, da.

Reporter: Dar va crește și numărul de ore pe care copiii îl petrec la școală. Pentru că noi deja avem o materie foarte încărcată.

Daniel David: Nu, nu, nu. Nu va crește numărul de ore, pentru că aici este vorba despre faptul că acele ore care sunt libere acum, acele norme despre care vorbeam, libere, care sunt ținute la plata cu ora, o parte din acele ore vor intra în norma unui titular, de exemplu, astfel încât să mai fie luate la plata cu ora. Nu se schimbă, nu are un impact asupra orarului, ca să spun așa, ci asupra faptului că un profesor va sta mai mult cu copilul la școală, în timpul celor opt ore de lucru. Nu înseamnă că opt ore de lucru va sta la școală, ca să nu interpretăm iarăşi greșit lucrurile. Vă spuneam că timpul de lucru este opt ore, adică, 40 de ore pe săptămână, din care 18 în medie sunt ore în care tu stai la școală împreună cu copilul, acum acele 18 probabil că o să fie în jur de 20. Vă spuneam că depinde, sigur, și de ciclul de studiu și de specializare, dar crește cu două.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună seara! Pentru că dumneavoastră sunteți cadru didactic, aveți o carieră de cadru didactic, știți că acest lucru este foarte puțin cuantificabil. Evident, în acest context de austeritate, munca cadrelor didactice trebuie să fie cuantificabilă. Vorbiți despre norma didactică, vorbiți despre foarte multe lucruri, însă, ce le-ați transmite profesorilor care noaptea corectează lucrări, ce le-ați transmite profesorilor care nu se pot încadra în această normă didactică de opt ore? Ei, practic, muncesc, aduc cărți de acasă.

Daniel David: Dacă lucrează mai mult de opt ore, intră într-o altă logică, de muncă suplimentară.

Reporter: În ce măsură?

Daniel David: Vă spun, în acest moment, în medie, noi suntem plătiți pentru opt ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, și dacă ne uităm la norma didactică efectiv de predare și evaluare, din cele opt ore avem în medie 3,6, deci, este o diferență de 5,4 ore, iar între 18, 20 acum, și cele 40, ai încă 20 de ore pe săptămână.

Reporter: Și în ce măsură se cuantifică această pasiune a dascălilor, până la urmă? Adică oamenii care stau și își dedică timpul liber.

Daniel David: Oamenii care stau sunt plătiți pentru opt ore, nu sunt plătiți pentru 3,6 ore. Sunt plătiți pentru 40 de ore, nu pentru 18.

Reporter: Bună ziua! Domnulele ministru, prin această creștere a normei didactice cu două ore, ce economie face statul, în sensul în care vă rog să ne precizați cu cât se reduce numărul profesorilor care sunt plătiți cu ora în acest moment?

Daniel David: Asta o să vă spună sigur domnul ministru. Eu vă spun că din numărul de ore libere pe care le avem acum, sau acele norme pe care le avem la plata cu ora, vom reduce aproximativ, conform estimărilor noastre, 14.000 de norme libere, fiindcă în educație nimeni nu este dat afară. Sunt ore libere, în acest moment.

Reporter: Haideți să vorbim și despre profesori, pentru că lor li se reduc veniturile prin această măsură. Câți profesori care sunt plătiți cu ora vor fi afectați de această măsură, în sensul în care nu vor mai avea aceste venituri suplimentare?

Daniel David: Eu am garantat că în situație de criză pot asigura salariile. Veniturile se modifică.

Reporter: Încă o precizare, vă rog. Când erați elev sau student, dumneavoastră ați avut bursă?

Daniel David: Când eram elev, pe vremea mea când eram elev, nu erau bursele, nu existau burse, deși învățam bine. Când eram student, da, am avut bursă.

Reporter: Și cum v-ați fi descurcat fără această bursă, domnule ministru? Pentru că sunt copii care cu bursa aceea poate își cumpără mâncare, poate își cumpără rechizite, poate își cumpără o carte.

Daniel David: Bursele sociale, încă o dată vă spun, bursele sociale pentru acei copii despre care vorbiți vor fi acoperite ca până acum. Dar nu mai dăm merit și nu mai dăm reziliență, ca să văd că este bursă de merit și de reziliență și nu te prezinți la bacalaureat sau notele la bacalaureat nu reflectă limita notelor pentru bursele de merit. Dacă ar fi bani, sigur că puteam să discutăm și în condiții de normalitate aceste variații de burse. În această situație de criză nu ne mai putem permite sistemul de burse pe care îl avem.

Reporter: Domnule ministru, la acele aproximativ 14.000 de ore libere avem o estimare, nu știu dacă e oficială, e vorba de vreo 450 de milioane de lei economii. Înțeleg economia, încerc să înțeleg cum se modifică venitul unui astfel de profesor care beneficia de aceste ore. Pentru că înseamnă o înjumătățire a numărului de ore libere, înțeleg că erau în jur de 30.000 de astfel de norme, dacă nu mă înşel.

Daniel David: Da, da.

Reporter: Asta înseamnă și o înjumătățire a veniturilor obținute pe orele libere în cazul cadrelor didactice, corect? Și cât înseamnă asta în bani? Cât înseamnă asta?

Daniel David: Ca ministru, repet, eu pot garanta salariile și faptul că din educație nu dăm oameni afară. În situațiile de criză, efectiv, sigur că sunt modificări în venituri, dar uitați-vă că mecanismele pe care le-am propus sunt mecanisme raționale. Este anormal ca o oră pe care o faci la plata cu ora să fie mai scumpă decât norma sau decât ora din timpul tău de lucru.

Reporter: Am înțeles considerentul.

Daniel David: Nu este normal!

Reporter: Eu vă întrebam strict. Am înțeles considerentul pe care l-ați avut aici în pentru a justifica această măsură…

Daniel David: Vă dați seama că toate acestea…

Reporter: Cu cât se reduce venitul unui cadru didactic căruia i se înjumătăţesc aceste ore…

Daniel David: Depinde. Se reduce, spre exemplu, pentru plata cu ora. Dacă plata cu ora nu o mai raportezi la 18 ore sau la 20 ore, ci o raportezi la 40 ore, probabil că se reduce cu aproximativ jumătate la plata cu ora.

Reporter: Și cât este plata cu ora, ca să facem calculul?

Daniel David: Asta diferă de la grad didactic la grad didactic. Dar ce pot să vă spun, că plata cu ora este mult mai mare în preuniversitar decât în universitar. Bine…

Haideți să mai luăm o întrebare, după aceea să vină și ceilalţi colegi.

Reporter: Dacă ne puteți lămuri cu privire la bursele pentru mame minore, care știu că puteau fi cumulate cu cea socială.

Daniel David: Bursele pentru mamele minore rămân în zona de burse sociale.

Reporter: Deci, nu pot cumula, cum se întâmpla până acum, bursă socială cu cea de mame.

Daniel David: Pentru că bursele sociale, nu vă supărați, nu putem gândi bursele sociale pe clase sociale sau pe diverse categorii pe care le stabilim. Bursele sociale trebuie să meargă la copiii sau la persoanele care au nevoie de ajutor social, care se află în zonă de excluziune în preajma sărăciei. Acolo trebuie să…

Reporter: Problema mamelor minore este într-adevăr gravă în România, de-aia vă întreb.

Daniel David: Dacă vor fi în zona de excluziune și în zona de sărăcie, vor primi burse sociale.

Reporter: Și încă o lămurire, vă rog, spuneați acum o lună: nu sunt de acord nici să scadă, nici să crească, referindu-vă la norme, adică să nu se modifice norma fără o analiză la nivel european. Când vom face acea analiză și vom ști ce se întâmplă, vom discuta cum se schimbă inclusiv prin raportarea la salarizare. Aș vrea să vă întreb dacă în această lună ați făcut o analiză, cât de consistentă este această analiză?

Daniel David: Am făcut-o şi vă spuneam că suntem mult sub media țărilor din Uniunea Europeană. Spre exemplu, într-un raport OECD de anul trecut, din 2024, în principiu, ar fi trebuit să creștem cu trei pentru a ajunge la nivelul mediu. Noi am crescut cu două. Mulțumesc mult.

Reporter: De rezultatele la Evaluarea Națională ce spuneți, domnul ministru?

Daniel David: Vom ieși la o conferință de presă dedicată acelui lucru.

Reporter: Acum ce spuneţi?

Daniel David: Haideţi să nu le amestecăm

Reporter: Păi, sunt cele mai bune din ultimele 13 ani. Dar tăiați bursele.

Daniel David: Nu are…. doamnă, nu are nicio legătură. Nu mai faceţi legături de acest tip, pentru că, de exemplu, gradul de participare la Evaluarea Națională este tot scăzut și comparabil cu…

Reporter: De ce?

Daniel David: Păi, este foarte scăzut și, comparabil cu perioada când nu aveam…

Reporter: Poate că nu-şi permit copiii să vină la şcoală?

Daniel David: … când nu aveam acest sistem de burse, și am avut al doilea scor de reușită în Evaluarea Națională în momentul, în ultimii 5 ani, când nu era acest sistem de bursă. Eu vă spun, sistemul de bursă pe care îl avem este anormal, vreau să îl aducem în normalitate, de dragul copiilor. Nu le putem perverti în doi ani mintea să creadă că vin la școală ca să ia note pentru a lua burse. Mulțumesc. /…/