Un director nepriceput sau conservator poate să lase totul cum a fost și până acum în planurile-cadru, spune profesoara Silvia Mușătoiu: M-ar întrista foarte tare, pentru că se presupune că vrem să facem o schimbare

3.217 vizualizări
Silvia Mușătoiu / Foto: captură InfoEdu/ TVR Info
Silvia Mușătoiu, profesoară de Matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că are o „nemulțumire față de ideea de plan-cadru propusă de Minister”. „Punând pe hârtie orele, am constatat că un director nepriceput sau conservator poate să lase totul cum a fost (și până acum – n.red) pe acest plan-cadru, ceea ce m-ar întrista foarte tare, pentru că se presupune că vrem să facem o schimbare”, a menționat aceasta.

„Aici n-am văzut eliminare de discipline. Eu n-am văzut asta de la bun început, pentru că am o nemulțumire față de ideea de plan-cadru propusă de Minister în sensul următor. Punând pe hârtie orele, am constatat că un director nepriceput sau conservator poate să lase totul cum a fost (și până acum – n.red) pe acest plan-cadru, ceea ce m-ar întrista foarte tare, pentru că se presupune că vrem să facem o schimbare.

Toată lumea e de acord că nu se întâmplă bine lucrurile, că finalitățile nu sunt ceea ce trebuie, că nu învățăm destul la școală și totuși vrem să facem aceleași lucruri la fel. Nu cred că vom obține alte rezultate”, a spus cadrul didactic.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.


4 comments
  1. Din sferele înalte, ale colegiilor centenare, din buricul Capitalei, poți sa ajungi sa nu mai vezi că 90% din sistem crapă.
    Să uiți ca restul copiilor ,, obișnuiți ” nici măcar nu visează la studii i universitare nternaționale ulterioare sau la alegerea prin ,, gândire critică” a CDEOS.

    Nu, majoritatea vor doar sa finalizeze studiile liceale și atât.
    In timp ce unii ,,reformează” la vârf sistemul mutând, ștergând sau anulând normele colegilor profesori ,,mai puțin relevanți” copiii abandonează pe capete liceul.

    Pt ca au văzut ca e irelevant, ca școala nu mai asigură succesul în viața.
    Ca poti ajunge prim ministru si cu studii prin poștă, ca poti fi in fruntea instituțiilor doar dacă ai rudele potrivite, ca interlopii primesc doar amenzi sau control judiciar pt fapte grave, ca poți trăi din ajutorul social dacă votezi pe cine trebuie.

    Această manevrare a contextului public prin tactici ,,divide et impera” ( ți-am tăiat jumătate de normă, îți mai dau un sfert inapoi, îți dau autonomie (vai, cat de important ești pt mine) sunt doar subterfugii banale prin care nu adresăm problema principală.

    Autoritatea si încrederea in sistemul educațional s-a prăbușit.

    Părinții și copiii știu că pot rezolva orice, oricand cu o reclamație la partid, la isj, la primarie oriunde. Mai știu ca profesorul nu este apărat de nimeni și va ceda presiunilor.
    Majoritatea părinților și elevilor deja tratează sistemul educațional ca pe o aplicație banală in care ceri și primești, ce vrei, când vrei, oricum!
    Același lucru l-au învățat și unii profesori.

    De ,,teamă” sunt ,,conservatori” nu de drag.

    1. Parca ii pasă. Ea trebuie sa facă norma de partid.I-au data aia discursul,l-a învățat si acum îl repetă în presa cu detaliile corespunzătoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 13.500 de candidați la concursul de angajare în Învățământ 2025 se pot titulariza dacă găsesc post, alți 11.300 pot fi suplinitori – rezultate inițiale / Ministerul nu anunță numărul de posturi scoase la concurs

Rezultatele inițiale de la Titularizare 2025 au fost publicate marți, 22 iulie, la ora 11:00, de Ministerul Educației și Cercetării, iar acestea arată că 13.553 de lucrări scrise au fost…
Vezi articolul

Selecția profesorilor ar trebui să fie mai riguroasă, pe lângă procesul de formare, este de părere Cătălin Zaman: Dar vă dați seama că și procesul de selecție vine în urma celor care se înscriu la această selecție

Cătălin Zaman, profesor și director la Şcoala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru (județul Buzău), este de părere că selecția profesorilor ar trebui să fie mai riguroasă. „Dar vă dați…
Vezi articolul

VIDEO Planul Național de Redresare și Reziliență, prezentat la Guvern. Educația primește 3,6 miliarde de euro. Ghinea: Școala online va rămâne o componentă a sistemului pentru copiii cu dizabilități și cei spitalizați / Granturi pentru școlile cu risc crescut de abandon, 320.000 de copii beneficiari

Guvernul Cîțu a prezentat miercuri Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), depus luni la Bruxelles. Educația primește în total 3,6 miliarde de euro. Ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, a…
Vezi articolul

Sondaj naţional despre şcoala online, lansat de Ministerul Educaţiei pentru toți elevii, părinţii şi profesorii. Cadrelor didactice le sunt cerute propuneri pentru ca ministerul, şcolile şi inspectoratele să se organizeze mai bine

Ministerul Educaţiei face un sondaj la nivel naţional pentru a afla dacă şcolile au făcut în perioada aceasta activităţi online, cum s-au descurcat profesorii, ce măsuri au luat directorii şi…
Vezi articolul