Analfabetismul numeric aproape se dublează în liceu, comparativ cu școala primară, în rândul elevilor participanți la o testare specializată românească / 36% dintre aceștia au rezultate specifice analfabetismului funcțional numeric, iar 16% au „dificultăți marcante”

2.113 vizualizări
Foto: © Kmitu | Dreamstime.com
Analfabetismul numeric, înțeles printr-un nivel foarte scăzut al capacității de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în contexte de viață, crește constant de la nivelul școlii primare la nivelul elevilor de liceu, în rândul elevilor participanți la o testare de specialitate organizată de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio. Raportul ce prezintă rezultatele acestei testări, prezentat miercuri, 5 februarie, indică un nivel mediu de analfabetism numeric de peste o treime (36%) la nivelul elevilor participanți. Studiul are un număr substanțial de participanți, iar autorii spun că au urmărit criterii de reprezentativitate la nivel național.

Studiul a încadrat participanții în cinci categorii de funcționalitate, la nivelul fiecărei clase. Ultimele 2 dintre acestea (D – funcționalitate foarte limitată și E – risc major) reprezintă analfabetism numeric funcțional, pe când categoriile A (funcționalitate excelentă), B (bună) și C (limitată) reprezintă funcționalitate numerică. 

Analiza arată că analfabetismul numeric crește constant pe parcursul școlii, în cazul elevilor participanți: de la o medie de 25% pentru clasele primare, la 36% în clasele gimnaziale, până la 46% la nivel de liceu. Evoluția, la nivel de școală primară și gimnaziu, este reflectată și în rezultatele elevilor români la cea mai recentă testare internațională TIMSS (2023).

Iar raportul notează diferențe și evoluții semnificative în funcție de sex, mediu de proveniență sau statut socio-economic. 

Despre raport (accesibil integral aici): 

  • Realizatorii precizează că a fost folosită o bază de date normativă cu un eșantion de 9.719 participanți, selecționați astfel încât „să asigure o distribuție echilibrată și reprezentativă a populației”. Ei au dat testul în perioada octombrie-decembrie 2024, în eșantion fiind „vizate” circa 600 de școli din țară. Pe de altă parte, raportul precizează că participarea la testare este voluntară, atât pentru școli, cât și pentru elevi, iar pentru anumite categorii există un nivel de subreprezentare sau suprareprezentare. Cu toate acestea, autorii prezintă raportul ca fiind unul „național”.
  • Autorii spun că au urmărit dezvoltarea unui sistem de evaluare dual – screening (folosit pentru identificarea rapidă a elevilor care pot avea nevoie de dificultăți numerice), respectiv evaluarea comprehensivă, folositoare pentru planuri de intervenție personalizate.
Ce spune Raportul despre rezultatele elevilor pe diverse categorii

La nivel general, este raportat un nivel mediu de analfabetism funcțional numeric de 35,73% la nivelul participanților. Acest procent include elevii aflați în situație de risc major (categoria E), care reprezintă 15,6% din total.

La polul opus, la categoria funcționalității „excelente” (categoria A), se încadrează 13,17% dintre elevii participanți. 

Sursa: Raport AVE Romania – Brio

După ciclu școlar, trei sferturi dintre elevii de școală primară participanți (74,96%) prezintă funcționalitate numerică, în timp ce 25% se încadrează la analfabetism funcțional (8% – situație de risc major).

Situația se schimbă în gimnaziu, unde doar 64,41%  sunt funcționali numeric, iar 35,59% – analfabeți funcțional (17% – situație de risc major). Ea se agravează la liceu, unde aproape jumătate dintre elevii participanți (46,31%) se încadrează la analfabetism numeric funcțional, iar unul din cinci (21,69%) este în situație de risc.

Sursa: Raport AVE Romania – Brio

Nivelul de analfabetism depășește jumătate dintre elevii participanți (56,56%) la nivelul clasei a X-a. În clasa a IX-a se apropie de pragul de 50% (48,51%), dar scade, în clasa a XII-a, la un nivel de sub 40%, similar celui din clasele a VII-a și a VIII-a.

Sursa: Raport AVE Romania – Brio

După domenii de studiu al matematicii, analfabetismul numeric este cel mai pronunțat în cazul Statisticii (54,42%), urmat de Algebră (45%). Puțin peste o treime dintre participanți (35,9%) s-au încadrat în categoriile analfabetismului numeric la Geometrie, iar cel mai scăzut nivel al analfabetismului se rematcă la Proprietăți ale numerelor (20,4% dintre elevii participanți) și Măsurare (27,59%).

În funcție de sex, raportul notează un nivel mai ridicat de funcționalitate în cazul băieților, dar și diferențe semnificative în cazurile extreme – excelența, respectiv elevii de risc.

Sursa: Raport AVE Romania – Brio

Astfel, dacă în categoriile „de mijloc” privind funcționalitatea, diferențele între fete și băieți sunt de 1-2 puncte procentuale, în cazul excelenței (Categoria A) diferența crește la aproape 5 puncte procentuale în favoarea băieților. La polul Popus, în cazul elevilor în situație de risc (Categoria E), diferența este, de asemenea, considerabilă: 17,3% în rândul fetelor, 13,9% în cazul băieților.  

Iar nivelul analfabetismului funcțional numeric este cu peste cinci puncte procentuale mai mare în cazul fetelor: 38,51% în cazul acestora, comparativ cu 32,95% în cazul băieților. 

În același timp, nivelul de analfabetism crește constant în funcție de mediul de proveniență, de la urbanul mare (22,23%) la metropolitan, urbanul mic și atingând nivelul maxim, de peste jumătate dintre elevi, în rural (58,16%).

Sursa: Raport AVE Romania – Brio

Iar situația se repetă în cazul analizei după statutul socio-economic: doar 17,24% dintre elevii cu cel mai ridicat statut socio-economic (01) se încadrează la analfabetism numeric funcțional, pe când 5,9% se încadrează la nivel de excelență. În același timp, la cel mai scăzut nivel socio-economic (04), doar 3,9% se încadrează la excelență, pe când mai bine de jumătate (56,2%) se încadrează la analfabetism funcțional numeric.

Sursa: Raport AVE Romania – Brio

Foto: © Kmitu | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
BREAKING Rezultatele TIMSS 2023: Elevii români sunt pe locul 6 în Europa la Matematică în clasa a IV-a, situație care se deteriorează în gimnaziu – arată testarea internațională / La clasa a VIII-a este aproape triplu procentul de analfabetism numeric și științific, față de clasa a IV-a


5 comments
  1. Felicitari tuturor celor 30 si ceva de ministri ai educatiei, din ultimii 35 de ani! Merita facut un „panou de onoare” cu toti acesti vajnici implementatori de „reforme” si „arhitecturi curiculare”! Bravo lor! Sunt sigur ca sunt mandri de rezultatele ideilor lor! Au si cu ce! La fel si parintii care su acceptat toate aceste chestii, pe banii lor! Brava!

  2. Ruptura se produce la clasa a V-a. Daca cineva cu putere de decizie ar avea curiozitatea sa rasfoiasca un manual de clasa a IV-a, apoi unul de a V-a, o sa vada despre ce vorbesc. Cei care au facut programa si manualele de clasa a V-a parca nici nu s-au uitat in urma, sa vada ce au invatat copiii pana in acel moment. Si pana in clasa a VIII-a, sunt patru ani in care se tot acumuleaza lacune.

  3. Rezultatul aplicării proaste a legii 1/2011. Toate modificările de pe parcurs, peticelile pentru a satisface diferitele părți, și-au spus, într-un final, cuvântul.
    Si, foarte puțin, deocamdată, rezultatul noilor legi ale educației, la fel de proaste precum versiunile peticite ale legii 1/2011.

  4. Soluția lui David: scoatem de tot matematica și științele. Dacă nu mai predai și nu mai evaluezi științe reale, nu poți să ai analfabetism numeric. *taps head*

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
ChatGPT în școli

Ce poate face inteligența artificială? Avertisment OECD: Cine decide în educație și piața muncii să aibă un tablou complet al capacităților reale IA: doar astfel ar permite ca abilitățile umane și tehnologia să fie complementare, nu concurente

Decidenții în orice domeniu, inclusiv în cel al educației, trebuie să știe limpede ce pot să facă sectoare tehnologice de vârf, precum inteligența artificială și robotica, atrage agenția Organizația pentru…
Vezi articolul

În Iași, Brașov sau Ploiești, școala poate începe cu revenirea parțială la clase, la Constanța, Cluj sau Timișoara se aplică scenariul verde, potrivit datelor oficiale / 43 de localități mici sunt în scenariul roșu

Jumătate dintre orașele mari și mijlocii ale României vor începe școala după primul scenariu, cel în care toți elevii sunt așteptați la clasă, iar celelalte urmează să înceapă școala după…
Vezi articolul

Istoricul Daniel Citirigă, despre motivele pentru care extremiștii și simpatizanții lor îi martirizează pe Zelea Codreanu și Ion Antonescu, negând Holocaustul: Cred că este vorba de educație. În perioada comunistă despre Holocaust nu s-a discutat, apoi, după 1990, s-a reactivat un discurs naționalist, în rândul istoricilor de multe ori / Rusia și mișcările extremiste au în comun ura față de democrație

De ce este sunt considerați martiri Corneliu Zelea Codreanu și dictatorul militar Ion Antonescu, deși au comandat printre cele mai atroce crime ale secolului al XX-lea? „Se spune despre morți…
Vezi articolul

La clasă, spune profesorul de geografie Daniel Anghel, puțini elevi știu de evenimente actuale: Ați văzut ce s-a întâmplat în Myanmar? – unul singur răspunde. Sunt prinși în lumea lor digitală / Cercetătoarea Carmen Cioflan, INFP, despre cutremurul de 7,7 care a provocat moartea a peste 3.500 de oameni: A fost atât de puternic, încât a fost înregistrat și în România

Cutremurul cu magnitudinea 7,7 produs în Myanmar pe 28 martie 2025 a fost unul dintre cele mai puternice evenimente seismice ale începutului de an, cu efecte devastatoare asupra populației și…
Vezi articolul

Scriitoarele Victoria Pătrașcu și Carmen Tiderle, despre decizia editurii de a retrage cartea „Profu’ crede că învăț” după controverse pe Facebook: “Ne transportă într-un univers orwellian” și “induce un mesaj periculos în societate” / “Există părinți și profesori care cred că copiii sunt oi. Și dacă li se spune săriți în prăpastie, ei sar. Ei bine, ei nu vor sări”

Valul de revoltă produs pe Facebook de conținutul cărții pentru copii “Profu’ crede că învăț” și decizia editurii Litera de a retrage volumul sunt privite prin filtru critic de două…
Vezi articolul

Cercetătorul Dacian Dolean: În loc să se îngrijoreze că Liceele Pedagogice formează învățători, ARCE ar fi bine să învețe să facă cercetare avansată în științele educației

Am urmărit dezbaterea recentă referitorare la propunerea de desființare a specializării „învățător-educator” la liceele pedagogice, și comunicatul recent al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE) referitor la această dezbatere.…
Vezi articolul