Mai bine de jumătate dintre universitățile românești se declară, în 2025, universități de educație și cercetare, iar aproape 40% dintre ele se declară universități de cercetare avansată. În același timp, doar 7 – toate, universități particulare – se declară universități de educație, în diferențierea instituțiilor de învățământ superior, cerută de ministrul Daniel David și care ar urma să aibă un rol în evaluarea și finanțarea acestor organizații. Peisajul realizat de ele prin autoasumarea misiunii universitare este total diferit de cel realizat acum 14 ani, când o analiză – în acel caz, independentă – a categorisit universitățile după roluri similare.
O comparație directă și pe deplin relevantă între evaluarea din 2011 și autoevaluarea de acum – ce urmează să fie urmată de o evaluare a instituțiilor de învățământ superior în funcție de încadrarea lor – nu poate fi făcută: atunci a existat o analiză independentă internațională, acum există doar declarațiile universităților. Pe de altă parte, pot fi comparate rezultatele demersurilor, fiind vorba despre o diferențiere a universităților după criterii similare: de educație, de educație și cercetare, de educație și cercetare avansată.
Potrivit celor mai noi date raportate de Ministerul Educației, la sfârșitul anului universitar 2022-2023 se înregistrau:
- 85.368 de absolvenți la licență
- 36.756 de absolvenți la masterat
- 2429 de absolvenți la programe de doctorat și postdoctorale, dintre care 99,4% la universități de stat
- În anul 2023-2024 erau înregistrate la programe postdoctorale de cercetare avansată 239 de persoane, exclusiv la învățământul de stat.
În momentul realizării precedentei evaluări a universităților pentru clasificarea lor în funcție de misiune existau mult mai multe universități. 108 în 2011-2012 și 107 în 2012-2013, față de 84 raportate acum.
Cele mai vechi date comparabile în raportările MEC sunt cele pentru anul 2012-2013 (vezi Raportul privind starea învățământului superior 2015). Atunci erau raportați:
- 111.028 absolvenți la nivel de licență
- 52.333 la nivel de master
- 4973 la nivel de doctorat
- Nu mai puțin de 17.399 la învățământ postuniversitar (!)
Datele la nivel de doctorat sunt anterioare valului de anchete privind plagiatele la nivel înalt, ce au determinat o scădere considerabilă a numărului de doctoranzi în anii ulteriori.
Dar se observă valori mult peste cele actuale, în urmă cu mai bine de un deceniu, la toate ciclurile de studii și mai ales la cele de master și doctorat, care, la precedenta evaluare, au reprezentat un element de valorificare a clasificării universităților după misiunea lor. Atunci, în urma analizei independente realizate de Asociația Universităților Europene, era prevăzută, între altele, creșterea numărului de locuri la master și doctorat pentru universitățile de cercetare avansată și diminuarea numărului de locuri la doctorat pentru celelalte, potrivit relatării HotNews.ro de atunci.
Între timp, numărul universităților a scăzut, numărul absolvenților a scăzut, în special la nivel de master și doctorat, mulți rectori aleși la începutul deceniului trecut sunt în continuare în funcție, dar universitățile declară un rol mult mai activ în cercetare decât în urmă cu 14 ani. Iar categoria universităților care se ocupă doar de educație aproape s-a evaporat, aici rămânând doar 7 universități, toate particulare.
- Și aceasta, în condițiile în care MEC și ministrul Daniel David au transmis în mod repetat că autoasumarea misiunilor universităților va conta la evaluarea lor, dar, în Raportul QX al ministrului referitor la planurile lui de schimbare, se menționează că va exista un impact și asupra fi mecanismelor de finanțare, care „trebuie recalibrate”.
În 2025, s-au declarat universități de educație și cercetare avansată 32 de instituții de învățământ superior. În 2011, în urma evaluării independente europene, doar 12 erau clasificate astfel.
- Și-au declarat statutul de cercetare avansată numeroase universități regionale și tematice care erau încadrate, acum 14 ani, la universități de educație și cercetare, inclusiv Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova, Universitatea Transilvania din Brașov, Ovidius din Constanța, Dunărea de Jos din Galați, Lucian Blaga din Sibiu, SNSPA, USAMV București, cele mai multe dintre universitățile tehnice și medicale din țară, dar și o universitate de muzică (cea din București).
- Tot acum se declară universități de cercetare avansată două instituții particulare: Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din București și Universitatea Titu Maiorescu din București. În 2011, acestea, asemenea tuturor celorlalte universități particulare, erau încadrate la categoria universităților de educație.
45 de universități s-au declarat, acum, a fi de educație și cercetare. În 2011, acestea erau 30 la număr, inclusiv mare parte dintre cele care acum se declară a fi de cercetare avansată.
- O constantă o reprezintă universitățile militare, care și atunci, și acum au fost intrat în această categorie. O altă constantă: cea mai mare parte a universităților de arte.
- O diferență majoră: cele mai multe dintre universitățile particulare care în 2011 erau încadrate ca universități de educație se declară, acum, a fi de educație și cercetare.
Doar 7 instituții s-au declarat, în 2025, a fi universități de educație. Toate sunt universități particulare. În 2011, la această categorie erau încadrate, în evaluarea independentă, mai bine de jumătate dintre universități: 48.
- Printre acestea se numărau cea mai mare parte a universităților particulare și toate universitățile publice relevante la nivel local, care acum se declară a fi universități de cercetare.
- În 2011, erau încadrate în această categorie inclusiv universități care acum se declară a fi de cercetare avansată, precum Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava sau Universitatea Valahia din Târgoviște (plus cele două particulare menționate mai sus).
Amintim că, în comunicatul transmis joi de MEC, la lansarea listei cu misiunile declarate de universități, ministrul Daniel David preciza cu privire la impactul fiecărui tip de universitate:
- „Mă aștept de la universitățile de Educație să servească dinamic mai ales nevoile locale/regionale prin formarea de resursă umană bine pregătită, inclusiv prin servicii de calitate pentru societate și prin demersuri de educație duală și antreprenorială în relație strânsă cu mediul socioeconomic local/regional și cu autoritățile locale/regionale.
- De la universitățile de Educație și Cercetare mă aștept să aducă în plus și o componentă de cercetare aplicativă relevantă local/regional/național.
- De la universitățile de Educație și Cercetare avansată mă aștept să-și formeze resursa umană în logica educației prin cercetare, demersurile de cercetare-dezvoltare-inovare să vizeze și probleme teoretice și practice de interes mai larg, național și internațional, inclusiv să angajeze demersuri inovative (adesea disruptive) de educație duală și antreprenorială.
Demersurile cu caracter mai vocațional (inclusiv de creație artistică) trebuie să fie elemente fundamentale ale componentei educaționale, evaluate prin caracteristicile proprii.”