ANALIZĂ Peste 2.100 de elevi (18%) din localitățile aflate în scenariul roșu nu au niciun dispozitiv pentru a participa la școala online, iar 56% au doar telefoane

5.484 de vizualizări
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com
Aproape 18% din cei peste 11 mii de elevi care învață în cele 43 de localități – comune și orașe mici – aflate în scenariul roșu, nu au niciun fel de dispozitiv pe care să facă școală online, arată o analiză Edupedu.ro. În aceste localități rata de infectare depășește pragul de 3/1.000 de locuitori, potrivit datelor anunțate luni de Ministerul Sănătății. Elevii trebuie să urmeze școala 100% online (scenariul 3 sau scenariul roșu), conform reglementărilor actuale. Recordul îl deține orașul Târgu Ocna din Bacău, unde aproape 500 de elevi nu au dispozitive, potrivit datelor de la Ministerul Educației.

Jumătate dintre județele țării au cel puțin o localitate în scenariul roșu. Cele mai multe localități aflate în această situație sunt în județul Arad, unde 8 comune depășesc rata de infectare de 3 la mie. Județele următoare sunt Bihor, cu 5 localități „roșii”, Prahova, cu 4 și Bacău cu 3.

În aceste 43 de localități cu rată de infectare peste pragul roșu erau înscriși la școală 11.873 de elevi, în iunie 2020, potrivit datelor prezentate de Ministerul Educației la licitația pentru tablete.  Dintre ei, 2.112 nu aveau niciun dispozitiv cu care să facă orele online – adică 18%, potrivit recensământului oficial. Ba mai mult, 6.677 (56%) de elevi înscriși la școlile din aceste localități au doar smartphone pentru învățământul „hibrid”.

Împreună, cei care au doar telefon și cei care nu au niciun dispozitiv ar însemna 8.879 de levi, adică 74% din numărul total de elevi din aceste localități.

Localitățile cu scenariul roșu, în care toți elevii ar trebui să urmeze școala 100% online:

Arad – 8 localități: Șiștarovăț (rată record de 52,02), Pleșcuța, Moneasa, Dezna, Buteni, Conop, Bârsa, Taut

Bihor – 5 localități: Bulz (16,26), Pocola, Tulca, Magești, Tetchea

Prahova – 4 localități: Talea, Starchiojd, Boldești-Scăeni, Filipeștii de Târg

Bacău – 3 localități: Ungureni (23,6), Damienești, Târgu Ocna

Sibiu – 3 localități: Ludoș, Arpașu de Jos, Slimnic

Cluj – 2 localități: Aghiresu, Cornești

Dâmbovița – 2 localități: Gura Foii, Moțăieni

Dolj – 2 localități: Poiana Mare, Melinești

Argeș – 1 localitate: Vedea (rată 7,86)

Brăila – 1 localitate: Făurei

Brașov – 1 localitate: Ghimbav

Buzău – 1 localitate: Cernătești

Caraș-Severin – 1 localitate: Bolvașnița

Constanța – 1 localitate: Cuza Vodă

Galați – 1 localitate: Suhurlui

Giurgiu – 1 localitate: Oinacu

Hunedoara – 1 localitate: Velișoara

Iași – 1 localitate: Bivolari

Maramureș – 1 localitate: Coroieni

Mureș – 1 localitate: Mădăraș

Neamț – 1 localitate: Poiana Teiului

Timiș – 1 localitate: Bara

ARAD:

Situația cea mai gravă este în localitatea Conop, unde 63 de elevi nu au acces la Internet, iar 48 nu au acces la dispozitive (112 au acces la smartphone). În Buteni, 26 de elevi nu au acces la Internet și 25 nu au acces la dispozitive (173 au acces la smartphone), iar în Bârsa – 18 nu au acces la Internet și 27 la dipozitive (114 au acces la smartphone).

În localitățile Șiștarovăț, Pleșcuța, Moneasa, Dezna și Tăuț, doar câțiva copii din fiecare nu au acces la Internet sau dispozitive.

ARGEȘ:

În Vedea, 62 de elevi nu au acces la Internet și 35 nu au acces la dispozitive (327 au acces la dispozitiv smartphone)

BACĂU:

Situația cea mai gravă din toată țara se înregistrează în Târgu Ocna: 471 de elevi nu au acces la Internet, 475 nu au acces la dispozitive (1.138 au acces la smartphone). Situația este gravă și în Ungureni: 149 de elevi fără acces la Internet, iar 135 nu au acces la dispozitive (212 au acces la smartphone). Pentru Damienești nu există date.

BIHOR

În Bulz, unde rata de infectare este de 16,26, 44 de elevi nu au acces la Internet, iar 52 la dispozitive (48 au acces la smartphone). Situația este gravă și în Tulca: 61 de elevi fără acces la internet, 36 – fără acces la dispozitive (în timp ce 189 au acces la smartphone). Mentru Tetchea și Măgești nu există date. În Pocola nu sunt raportați elevi fără acces la internet sau dispozitive.

BRĂILA

Făurei (rată 11.12): 53 fără Internet, 53 fără dispozitive (419 cu smartphone)

BRAȘOV:

Ghimbav: 16 fără Internet, 19 fără dispozitive (225 cu smartphone)

BUZĂU:

Cernătești: 16 elevi fără Internet, 16 fără dispozitive (160 cu smartphone)

CARAȘ SEVERIN:

Bolvașnița – n/a

CLUJ

Situația este dificilă în Aghiresu, unde 54 de elevi nu au acces la Internet, iar 47 – la dispozitive (220 au acces la smartphone). Câțiva elevi sunt în această situație și în Cornești

CONSTANȚA

Situația este gravă în Cuza Vodă, unde 185 de elevi nu au acces la Internet, 185 de elevi nu au acces la dispozitive (261 au acces la smartphone)

DÂMBOVIȚA

Situația prezintă probleme în Gura Foii (24 de elevi fără acces la Internet sau dispozitive)

DOLJ

În Dolj, două localități prezintă probleme serioase: Poiana Mare, cu 84 de elevi fără Internet și 74 fără dispozitive (651 au smartphone), respectiv Melinești, cu câte 54 de elevi fără acces la Internet/dispozitive (466 au smartphone).

GALAȚI

În Suhurlui, 31 de elevi nu au acces la Internet, 28 – la dispozitive (46 au acces la smartphone)

GIURGIU:

Câțiva elevi din localitatea Oinacu nu au acces la Internet sau dispozitive

HUNEDOARA:

În localitatea Velișoara nu există astfel de probleme

IAȘI:

Situația este gravă la Bivolari, localitate cu rată de infectare de 7,74, unde 100 de elevi nu au acces la Internet, iar 67 la dispozitive (221 au acces la smartphone)

MARAMUREȘ:

În Coroieni, situația este de asemenea gravă: 155 de elevi fără acces la Internet sau la dispozitive

MUREȘ:

Mădăraș: 27 de elevi fără Internet, 48 – fără dispozitive

NEAMȚ:

Poiana Teiului: 33 de elevi fără Internet, 33 fără dispozitive (209 au acces la smartphone)

PRAHOVA:

Situația este gravă în două localități: Boldești-Scăieni și Filipeștii de Târg. În Boldești, 168 de elevi nu au acces la Internet, iar 164 – dispozitive (742 au acces la smartphone). În Filipești, 123 – fără Internet, 122 – fără dispozitive (263 au acces la smartphone).

În Telea, câțiva elevi sunt în aceeastă situație, iar în Starchiojd – 22.

SIBIU:

Între 30 și 40 de elevi din fiecare dintre cele trei localități – Ludoș, Arpașu de Jos și Slimnic – nu au acces la Internet și dispozitive

TIMIȘ:

În Bara sunt doar 6 elevi, niciunul nu are nici acces la internet și nici dispozitiv pentru orele online.

Foto: © Vadreams | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Sunt sate intregi care au net prin cate o antena gsm departe rau, net slab, si daca ploua sau e vreme rea ramai fara net.

    Infrastructura e slaba. Nu mai vb de fibra optica.

  2. A verificat cineva daca turnurile de telefonie suporta cele cateva sute de conexiuni necesare pentru videoconferencing? Si mai e o chestie, telefoane ieftine pline cu varf de bloatware ce nu vor funcționa în regim videochat 8 ore pe zi. Nu mai zic de baterii daca mai pica nintzel si curentu’ ca de.. nici stațiile de transformare nu sunt noi.

  3. În comuna Călugăreni / GR, nu sunt echipamente; acces la internet marea majoritate a elevilor nu au un terminal pt predare online. Telefoanele existente sunt împărtite cu familia. Ponderea de peste 50% care au totuși un terminal nu știu al folosi corect. accesul la internet e si mai restrans. La școală în pauze oferă unul altuia acces la internet prin hospot, astfel sunt conectate putinele teminale 2-3 elevi dintr-o clasa au abonament cu internet, ceilalti, cartele preplatite cu limitari asupra traficului de date. Celelelalte 2 unități școlare stau și mai bine. Nu au internet. Acesta funcționează din an în paște (Huluubești și Uzunu).

  4. Daca considerati ca un smartphone este suficient pentru a putea invata ceva online va inselati! Cum se poate urmari o lectie pe un dispozitiv cu o dimensiune de 76.3 x 159.2 mm? Pentru o calitate a invatamantului online ar fi necesar un laptop cu o diagonala de minim 14 inch si o conexiune buna la internet. Pentru stiintele exacte ar fi necesara si o tableta grafica pentru cadrul didactic, precum si adaptarea manualelor la un format digital. Observam ca toate aceste lucruri lipsesc cu desavarsire in prezenta guvernare. In loc de incheiere, “industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire” (Ion Luca Caragiale).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Op Ed / Catinca Drăgănescu, directoarea Teatrului Masca: Dacă educația culturală nu e „profitabilă”, dacă teatrul trebuie să se „justifice” doar prin câți bani aduce, atunci nu vorbim despre reformă, ci despre un vid de viziune

Tocmai am citit noul program de guvernare. L-am citit cu atenție, cu speranță, dar și cu teamă. Nu pentru că austeritatea mă sperie în sine – înțeleg urgența bugetară. Ci…
Vezi articolul

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul

Mircea Bertea: Baremul de la proba de Limba română a Evaluării Naționale din Iunie 2023, o dovadă devenită deja obișnuință a atenției scăzute pe care scoala românească o acordă exprimării și scrierii corecte în limba noastră națională

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România atrage atenția asupra baremului în funcție de care absolvenții claselor a VIII-a primesc notele la examenul de astăzi de Limba…
Vezi articolul

Csaba Asztalos, Consiliul pentru Combaterea Discriminării: Până când Ministerul Educației și autoritățile nu vor simți că sunt răspunzătoare și față de predarea în limbile minorităților, vor fi discriminări

„Învățământul în limba maghiară este parte a sistemului de învățământ românesc, finanțat de statul român”, nicidecum unul „paralel”, așa cum este percepția generală și cum reiese dintr-un recent sondaj despre…
Vezi articolul

Cazul Forumului Educației de la Iași: Cum a bifat ministrul Cîmpeanu, pe linie de partid, două “dezbateri” din ținta de 50 prin care urmărește să legitimeze, ca amplă „consultare publică”, proiectele de legi ale educației

“Toți cei implicați – cadre didactice, elevi, părinți, sindicate, organizații neguvernamentale – au formulat propuneri pentru ca școala să fie mai atractivă”, scria sâmbătă seara, pe Facebook, ministrul Educației, Sorin…
Vezi articolul

Licitația pentru standardele de evaluare a tuturor elevilor din clasele primare și gimnaziu, despre care existau suspiciuni că ar fi cu dedicație, a fost atribuită exact firmei respective / Ministerul Educației anunță că doi experți internaționali îi vor forma pe specialiștii români care vor elabora standardele

Licitația despre care Edupedu.ro a relatat că existau suspiciuni că ar fi fost lansată cu dedicație pentru o firmă a fost atribuită de Ministerul Educației chiar companiei indicate în ancheta…
Vezi articolul