Anul trecut a fost anul cu cel mai mare număr de studenți înscriși în primul an de licență, la facultățile din România, din ultimii 10 ani, în creștere cu peste 38% față de 2014

[jp_post_view]
ANOSR
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
Peste 133.500 de studenți s-au înscris în anul universitar 2023-2024 în cadrul ciclurilor de studii de licență ale universităților din România, potrivit datelor din partea Platformei Naționale de Colectare a Datelor Statistice pentru Învățământul Superior (ANS). Este cel mai mare număr de studenți înscriși în învățământul superior din ultimii 10 ani, înregistrându-se o creștere de peste 38% față de anul 2014.

Datele ANS au fost trimise de reprezentanții Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatul General al Guvernului, la solicitarea lui Marius-Andrei Miftode, membru al Camerei Deputaților.

În anul universitar 2023-2024 a fost înregistrat un număr de 133.504 studenți înmatriculați în primul an de licență – cu 6.655 mai mulți decât în anul anterior și cu 9.068 mai mulți decât în anul 2021-2022.

În anul 2014, numărul studenților înscriși în primul an de facultate era de 96.578. Astfel, se înregistrează o creștere de 38,23% în rândul tinerilor care au ales să urmeze o facultate, în ultimii 10 ani.

În ceea ce privește studenții care s-au înscris la studiile de masterat și doctorat, numărul acestora nu a crescut atât de mult comparativ cu anul 2014. Ba chiar a scăzut în ultimii 5 ani, după cum urmează:

  • 2.891 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de un an, spre deosebire de anul 2019-2020, când se înscriseseră 3.265 studenți;
  • 878 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de un și jumătate, în comparație cu anul 2019-2020, când se înscriseseră 1.689;
  • 54.539 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de masterat cu durată de 2 ani, în comparație cu anul 2019-2020, când se înscriseseră 55.992;
  • 431 de studenți s-au înscris anul trecut la masteratul didactic, spre deosebire de anul 2021-2022 – an în care acesta a fost introdus în 8 instituții de învățământ superior – când s-au înscris 278 de studenți.
  • 4.778 de studenți s-au înscris anul trecut la programe de doctorat – mai puțini decât în anul 2019-2020, când se înscriseseră 5.2018.

Reamintim că masteratul didactic cu durată de un an, un an și jumătate sau 2 ani ar urma să devină obligatoriu din anul 2027 pentru ca studenții să poată preda la gimnaziu și liceu – vezi aici condițiile impuse prin Legea Învățământului Preuniversitar pentru ocuparea posturilor de profesori în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.

Trebuie precizat că și numărul instituțiilor de învățământ superior a crescut în ultimii 10 ani, în special în ceea ce privește instituțiile care oferă programe de licență și care au ajuns de la 47, în 2014-2015, la 80 anul trecut.

Cât despre universitățile care oferă programe de masterat cu durată de 2 ani, numărul lor a ajuns de la 46, acum 10 ani, la 79 în anul 2023-2024.

Deși statisticile sunt pozitive, trebuie precizat că rata abandonului universitar din România este una crescută. Pentru studenții înmatriculați în anul 2015 în învățământul superior, rata de abandon a fost de 47.96% la licență, 42% la master și 70% la doctorat, conform datelor din studiul UEFISCDI, după cum a scris Edupedu.ro.

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. iti dai seama cati oameni care nu au ce cauta la facultati sunt acum pe bancile lor? mama ei de viata. Reducerea numarului lor ar trebui sa fie prioritatea numarul 1 pentru a debloca activitatea didactica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Din păcate, la noi, Evaluarea Națională este un examen cu dublu rol, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu: Un rol de diagnoză pentru sistem, care este important, iar celălalt rol, din păcate, de selecție

Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat, la Euronews România, că, „din păcate, la noi, (Evaluarea Națională – n.red) este un examen cu dublu rol: un rol de diagnoză…
Vezi articolul
Concursul de directori la București

Daniel David propune ca șefii inspectoratelor școlare să fie oficial numiți politic, iar ceilalți inspectori să dea concurs / Organizarea inspectoratelor prevăzută în Legea Deca-Iohannis este ineficientă, complică și birocratizează sistemul, se arată în raportul ministrului Educației și Cercetării

Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți, se arată în raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a explicat, în…
Vezi articolul

Au fost 24.366 de note greșite la Evaluarea Națională, corectate la contestații / Peste 35% dintre notele contestate au scăzut și doar 12% au rămas neschimbate

Ministerul Educației a prezentat rezultatele contestațiilor de la Evaluarea Națională 2024. Doar una din 10 lucrări a rămas cu aceeași notă primită în faza inițială, potrivit instituției. Restul lucrărilor au…
Vezi articolul

Concursul pentru inspectori școlari generali și generali adjuncți va avea loc în primăvara aceasta, anunță ministrul Educației, iar cel pentru directori de școli, în vară. „Varianta de concurs din Legea lui Daniel Funeriu era mult mai bună decât ce avem astăzi”

Concursul pentru inspectori școlari generali și generali adjuncți va avea loc în primăvara aceasta, anunță ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, într-un interviu pentru HotNews.ro. Oficialul a spus și că va fi…
Vezi articolul