A fost lansat apelul pentru înființarea și funcționarea școlilor-pilot, în cadrul rețelei naționale, pentru anul școlar 2025–2026, anunță ministerul Educației. În școlile-pilot pot fi aplicate diverse modele de învățământ timp de un an. Vezi în articol criteriile ce trebuie îndeplinite pentru ca o școală să poată aplica.
„Unitățile de învățământ preuniversitar care doresc să inoveze și să experimenteze modele educaționale noi pot obține statutul de școală-pilot, în baza Ordinului de ministru nr. 4.575/03.06.2024 și a metodologiei-cadru aprobate”, anunță ministerul.
Școlile pot depune dosar între 23 iunie și 18 iulie, iar lista finală a școlilor-pilot va fi anunțată pe 11 august.
Ce sunt școlile pilot
Școlile pilot sunt cele care vor să testeze modele noi educaționale, de exemplu orar mai flexibil, sau discipline pe care elevii să le învețe modular. Spre exemplu o materie pe care elevii să o învețe pe parcursul a unul sau două module și să termine întreaga programă pe un an în doar câteva luni, ceea ce înseamnă mai multe ore din acea materie pe o perioadă mai scurtă de timp.
„Durata pentru care unitățile de învățământ dobândesc statutul de unitate-pilot este echivalentă cu durata intervenției educaționale pilotate, dar nu mai mică de 1 (un) an școlar”, potrivit ordinului Ordinului de ministru nr. 4.575/03.06.2024.
În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi, este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ
Calendarul apelului:
- Depunerea aplicațiilor: 23 iunie – 18 iulie 2025 (ora 17:00)
- Evaluarea proiectelor: 21 iulie – 4 august 2025
- Lista intermediară: 4 august 2025
- Contestații: 5–6 august 2025
- Soluționarea contestațiilor: 7–8 august 2025
- Lista finală a școlilor-pilot: 11 august 2025
- Aprobarea rețelei: până la 22 august 2025
Selecția școlilor-pilot și criteriile
Selecția unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot se realizează în următoarele etape:
a) Ministerul Educației lansează o procedură de selecție a unităților de învățământ preuniversitar, în vederea autorizării ca unitate-pilot;
b) Unitățile de învățământ care doresc să se autorizeze ca unități pilot transmit către Ministerul Educației proiectul de pilotare, conform modelului din Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru, împreună cu:
- solicitare scrisă din partea unității de învățământ, pentru autorizarea cu statut de unitate-pilot;
- declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ, de exprimare a
disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate; - document din care să rezulte acordul părinților, în urma consultării consiliului /asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ, decizie luată cu acordul majorității celor prezenți (50% + 1 din numărul celor prezenți) și, după caz, a consultării consiliului elevilor.
Criteriile aplicabile pentru selectarea unităților-pilot sunt următoarele:
a) structura instituțională este adecvată aplicării proiectului de pilotare;
b) structura resurselor umane calificate/specializate și profilul profesional al cadrelor didactice implicate sunt adecvate implementării intervenției pilotate;
c) durata propusă pentru implementarea intervenției pilotate este de minimum 1 (un) an școlar și maximum un ciclu de învățământ;
d) grupul țintă vizat prin planul de pilotare care trebuie să cuprindă:
(i)personal care este implicat în managementul unităților de învățământ preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot;
(ii)personal didactic din învățământul preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot, care
are norma de bază la solicitant;
(iii)elevi/preșcolari/antepreșcolari ai unității de învățământ cu statut de unitate-pilot;
e) proiectul strategiei de pilotare și planul de acțiune sunt complete și detaliate, evidențiindu-se clar motivația pentru intervenția propusă spre pilotare;
f) analiza de nevoi care justifică necesitatea proiectului pentru creșterea performanței și prezintă atât fundamentarea pilotării, cât și investigarea aspectului ce urmează a fi pilotat și caracterul inovator;
g) activitățile propuse sunt corelate cu resursele alocate și cu rezultatele preconizate ale proiectului;
h) școala manifestă deschidere către comunitate prin implicarea altor actori de la nivel local în planul de pilotare;
i) sunt descrise scopul și obiectivele concrete ale pilotării, precum și modalitățile prin care se va schimba situația actuală;
j) este prezentată modalitatea de monitorizare și evaluare a pilotării, precum și metodologia
propusă pentru atingerea obiectivelor, a rezultatelor și a impactului.
Ce trebuie să cuprindă planul de pilotare
a) un program complex de inovare educațională sau de experimentare a unor măsuri individuale, specifice, pentru a testa abordări noi, inovative, de predare-învățare-evaluare, de practică pedagogică și carieră didactică, de eficientizare a costurilor, de digitalizare sau de colaborare cu comunitatea locală;
b) dovada consultării consiliului școlar al elevilor și dovada consultării consiliului reprezentativ al părinților în selectarea priorităților și măsurilor pilot;
c) analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, cu evidențierea clară a motivației pentru
intervenția solicitată, inclusiv analiza SWOT, și cu respectarea art. 9 din anexa la OME nr.
4811/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, și de asemenea a art. 2 din anexa la OME nr. 4813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţieși cu respectarea regulamentului de funcționare al școlilor-pilot precum și cu respectarea procedurilor sistemului de control intern managerial la nivel de unitate de învățământ;
d) evaluarea rezultatelor și estimarea impactului (de exemplu: pe grupuri de elevi cu niveluri
diferite de competențe, pe colectivitate, pe an școlar, pe ciclu de învățare, pe categorii de cadre didactice etc.);
e) viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată iar obiectivele pilotării sunt clar definite, realiste și vizează un aspect relevant al procesului de predare-învățare-evaluare;
f)rezultatele vizate descrise în mod concret, sunt măsurabile și sunt coerente cu politicile,
obiectivele și strategiile naționale în domeniu;
g) metodologia de implementare a pilotării, eventual prin implicarea altor actori interesați,
competențele și resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit pilotarea;
h) soluțiile propuse prin pilotare bazate pe măsurile prevăzute în Legea învățământului
preuniversitar 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt inovative la nivelul
sistemului național de învățământ sau reprezintă transferuri de practici relevante inter-regiuni sau inter-sectoare. Modelele sau practicile dezvoltate în proiectul-pilot sau experimentate pot fi utilizate la nivel național;
i) un plan de monitorizare și evaluare transparent, de identificare și eliminare a barierelor, de
management al riscurilor, și care îi permite să verifice impactul proiectului-pilot asupra
rezultatelor învățării, asupra realizării obiectivelor din profilurile de competență al cadrului
didactic sau profilul de formare al absolventului, asupra eficienței proiectului. Sistemul de
monitorizare trebuie descris clar în aplicație;
j) modul de implicare a corpului profesoral, elevilor, părinților și comunității locale, în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluare proiectului-pilot. Modalitățile de implicare a acestora în diferite etape sunt descrise clar în proiect;
k) existența unor protocoale de colaborare cu alți actori din afara sistemului de învățământ,
respectiv, agenți economici, ONG-uri, autorități publice locale sau centrale.
Ce anume pot pilota școlile-pilot
Pot fi pilotate intervenții educaționale inovative, care pun în valoare viziuni și practici profesionale experimentate și împărtășite, cu impact asupra unității de învățământ, precum:
a) elemente noi de management al unității de învățământ, inclusiv finanțare alternativă;
b) elemente inovative la nivel de curriculum, arii curriculare, programe școlare, precum și noi
modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare;
c) metode și standarde de evaluare a performanțelor elevilor ori metode de evaluare a progresului în dezvoltarea preșcolarilor, precum și intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;
d) metode de autoevaluare instituțională și asigurare a calității;
e) metode de dezvoltare a carierei didactice prin noi modele de carieră și mentorat didactic;
f) modalități/intervenții inovative de incluziune în învățământul de masă și de sprijin educațional pentru preșcolarii/elevii cu cerințe educaționale speciale, inclusiv prin folosirea camerelor-resursă pentru sprijin educațional și psihopedagogic;
g) variante de organizare a programului școlar de predare-învățare;
h) strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended
learning/online, precum și intervenții inovative privind prevenirea violenței, a consumului de
droguri și a infracționalității în mediul școlar;
i) modele de colaborare inovative între unități de învățământ ori între unități de învățământ și
instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale ori agenți economici, pentru
asigurarea contextelor variate de practică pedagogică, a serviciilor de consiliere și orientare în carieră pentru elevi, a terapiei logopedice și psihologice, precum și a altor terapii pentru elevi și cadre didactice;
j) abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.
DESCARCĂ Metodologia-cadru privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot
Citește și:
LISTĂ 9 școli pilotează anul acesta modelul de la Colegiul “Lazăr” din București: elevii de a XII-a fac doar materiile de Bacalaureat în ultimele două module ale anului școlar / Ministerul anunță 28 de noi școli-pilot
Ș.L.
Mihai Peticilă