Apelul unei profesoare care predă în mediul rural, în județul Vaslui: Măsurile fiscale încalcă drepturile copiilor la educație, iar profesorii navetiști își riscă nu doar stabilitatea financiară, ci și echilibrul emoțional și profesional

O profesoară cu peste 15 ani de experiență de predare în mediul rural, din județul Vaslui, face un apel public către autorități, avertizând că măsurile propuse, creșterea normei didactice și a numărului de elevi în clasă, vor adânci inegalitățile și vor pune în pericol dreptul copiilor din mediul rural la o educație de calitate. „Creșterea normei didactice și a numărului de elevi în clasă poate părea o soluție economică, dar realitatea este alta. Clasele mai mari înseamnă mai puțină atenție pentru fiecare copil și dificultăți în a urmări progresul lor, iar profesorii, care adesea fac naveta între mai multe școli, își riscă nu doar stabilitatea financiară, ci și echilibrul emoțional și profesional”, susține profesoara, într-un mesaj trimis pe adresa redacției Edupedu.ro (redactie@edupedu.ro).

„Și ca elevă, și ca profesoară am fost afectată de instabilitatea acestui sistem, condus de oameni cu idei care se schimbă de la an la an sau chiar în timpul anului școlar. Tot ce îmi doresc pentru elevii mei este echitate și consecvență”, spune profesoara.

Despre efectele asupra elevilor, aceasta spune că măsurile propuse vor încuraja învățământul simultan, cu elevi de vârste și niveluri diferite în aceeași clasă. „Nu este o soluție temporară, ci o încălcare a dreptului copiilor de a învăța.”

Profesoara susține că aceste măsuri vor afecta și profesorii, care „vor ajunge să bată la ușile inspectoratelor pentru a solicita ore suplimentare sau chiar să apeleze la instanță pentru a-și revendica drepturile”. Profesorii din mediul rural, care adesea fac naveta între mai multe școli, își riscă nu doar stabilitatea financiară, ci și echilibrul emoțional și profesional

Redăm mesajul integral

„Incălcarea drepturilor copiilor din mediul rural la educație

Într-un context social și educațional tot mai fragil, încercarea autorităților de a implementa măsuri care presupun creșterea normei didactice și a numărului de elevi din clase are un impact deosebit asupra copiilor din mediul rural. Aceasta poate părea o soluție economică la prima vedere, dar realitatea este cu totul diferită, iar consecințele pot fi devastatoare, mai ales în ceea ce privește accesul acestora la educație de calitate.

Este bine cunoscut faptul că educația este un drept fundamental al fiecărui copil, garantat de legislația națională și internațională. Însă, în multe zone din mediul rural al României, acest drept este adesea încălcat din cauza condițiilor economice precare și a inegalităților existente între zonele urbane și cele rurale. Un aspect esențial al acestui fenomen este reprezentat de măsurile guvernamentale recente, care vizează creșterea normei didactice și a numărului de elevi în clasă. Aceste măsuri nu doar că pun o presiune suplimentară asupra cadrelor didactice deja suprasolicitate, dar și contribuie la un fenomen tot mai larg răspândit în mediul rural: învățământul simultan. Astfel, clasele cu un număr mai mare de copii, din diverse generații, cu nivele de pregătire și vârste diferite, devin o practică tot mai frecventă. Aceasta nu este doar o soluție temporară, ci o încălcare a dreptului copiilor de a învăța într-un mediu echilibrat și propice dezvoltării lor.

Creșterea numărului de copii în clase: un risc major pentru calitatea educației

Un alt aspect crucial este creșterea numărului de elevi în clasă. Dacă în teorie acest lucru ar putea părea o modalitate de a reduce costurile, în realitate, aceasta este o măsură care riscă să submineze calitatea educației în mediul rural. Clasele mai mari presupun o atenție mai mică pentru fiecare elev în parte și, implicit, o dificultate majoră în a urmări progresul fiecăruia. În plus, cu o normă didactică mai mare, profesorii vor fi nevoiți să facă față unui volum de muncă crescut, ceea ce poate afecta în mod direct eficiența procesului educațional.

În zonele rurale, unde deja multe dintre școli funcționează pe numărul minim de copii per clasă, această decizie va duce la acumularea unui număr mai mare de elevi, cu vârste și nivele de pregătire diferite. Așadar, învățământul simultan nu face decât să contribuie la un haos educațional, unde copiii nu beneficiază de atenția și resursele necesare pentru a învăța în mod eficient. Mai mult, acest tip de învățământ este deja prevalent în multe comune din mediul rural, atât la nivel primar, cât și la nivel gimnazial, și nu este o soluție sustenabilă pentru viitor,mai ales că se dorește rezolvarea analfabetismului funcțional.

Impactul asupra familiilor dezorganizate și sărace

Un alt aspect deosebit de grav este situația socială din care provin mulți dintre acești copii. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 45% din populația României trăiește în mediul rural, iar unii dintre acești copii provin din familii dezorganizate, unde violența domestică și alcoolismul sunt frecvente. În aceste familii, copiii pot nu doar să nu aibă un suport emoțional adecvat, dar și să se confrunte cu lipsuri materiale grave, inclusiv alimente insuficiente. Școala devine astfel singura oportunitate pentru acești copii de a scăpa de realitatea crudă din familie și de a beneficia de o educație minimă, care le poate deschide uși către un viitor mai bun. În aceste condiții, măsurile luate de autorități nu fac decât să înrăutățească situația. Creșterea normei didactice și a numărului de elevi în clasă va duce la o fragmentare și mai mare a educației, iar copiii din mediul rural vor fi din ce în ce mai dezavantajați în fața celor din mediul urban. În plus, chiar și profesorii calificați, care de multe ori fac naveta între 3 sau 4 școli, vor fi suprasolicitați și vor putea oferi doar o educație de bază, fără a avea timp și resurse pentru a se implica mai profund în dezvoltarea fiecărui copil în parte.

Un apel pentru educație de calitate în mediul rural

Pentru a asigura un acces real și echitabil la educație pentru toți copiii, este esențial ca autoritățile să țină cont de realitățile din mediul rural și să adopte măsuri care să sprijine dezvoltarea unui învățământ de calitate. Creșterea normei didactice și a numărului de elevi în clasă nu reprezintă soluții viabile, ci dimpotrivă, vor contribui la agravarea inegalităților educaționale.

În schimb, este necesar ca autoritățile să investească în educația din mediul rural, prin crearea unor condiții adecvate pentru profesori și elevi. Ar trebui să existe o mai mare flexibilitate în organizarea orelor și o mai bună distribuire a resurselor, astfel încât fiecare copil să beneficieze de o educație adaptată nevoilor sale. În plus, este esențial ca educația din mediul rural să fie văzută nu doar ca o problemă administrativă, ci ca o prioritate națională, care va influența dezvoltarea întregii societăți.

Doar prin măsuri concrete și sustenabile se va putea asigura un viitor mai bun pentru copiii din mediul rural, iar dreptul lor la educație nu va mai fi doar o promisiune, ci o realitate tangibilă.

Profesorii titulari, victime ale unor decizii administrative eronate

Pe lângă impactul direct asupra copiilor, măsurile luate de autorități au un efect devastator și asupra cadrelor didactice din mediul rural. Mulți dintre profesorii titulari, care au investit ani de pregătire și dedicare în carierele lor, se vor confrunta cu o reducere semnificativă a orelor de muncă, ceea ce va duce, în mod inevitabil, la restrângerea activității lor. Acest lucru este extrem de grav, deoarece acești profesori vor fi nevoiți să caute soluții pentru a-și păstra locul de muncă. În multe cazuri, ei vor ajunge să bată la ușile inspectoratelor pentru a solicita ore suplimentare, sau chiar vor fi nevoiți să apeleze la instanță pentru a-și revendica drepturile.

Această situație pune sub semnul întrebării nu doar eficiența măsurilor administrative, ci și respectul față de profesori, care, în loc să fie sprijiniți în munca lor, sunt lăsați într-o stare de incertitudine și insecuritate profesională. Profesorii din mediul rural, care adesea fac naveta între mai multe școli, își riscă nu doar stabilitatea financiară, ci și echilibrul emoțional și profesional. Iar aceasta se adaugă unei presiuni deja enorme asupra sistemului educațional, care, în loc să susțină dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, le pune în fața unei realități dure: șomajul sau instabilitatea locului de muncă.

Modificările „pe hârtie” și promisiunile fără fundament

În ultimii ani, autoritățile au început să promită reforme semnificative în educația din mediul rural, incluzând idei grandioase precum construirea de campusuri pentru elevii din zonele rurale, unde să le fie asigurate masă și odihnă. Este, într-adevăr, o idee care ar putea schimba radical accesul acestora la educație și condițiile în care învață. Dar problema apare atunci când astfel de inițiative rămân doar la nivel de „pix” și nu sunt susținute de măsuri concrete. În loc să se pună în practică aceste proiecte, autoritățile preferă să se concentreze pe măsuri administrative care agravează și mai mult situația: reducerea normei didactice, tăierea de salarii și alocarea insuficientă de resurse pentru școlile din mediul rural.

Dacă autoritățile vor cu adevărat să creeze campusuri și să îmbunătățească condițiile de viață și educație ale elevilor din rural, atunci să înceapă cu acest proiect concret și nu doar cu vorbe care rămân nefinalizate. Educația nu se construiește doar pe hârtie, ci mai ales prin investiții reale, prin infrastructură și prin susținerea profesorilor și elevilor în mod constant.

De asemenea, în calitate de lideri, cei care sunt la conducere ar trebui să fie un exemplu de coerență și responsabilitate. Dacă se vorbește despre drepturi pentru elevi, despre necesitatea de a le asigura un mediu educațional mai bun, atunci tăierile de salarii și măsurile de austeritate ar trebui să înceapă de sus în jos, și nu de jos în sus. În loc să se aplice restricții asupra salariilor celor care fac naveta pentru a învăța copiii în sate izolate, autoritățile ar trebui să-și reducă propriile privilegii și să investească mai mult în educație. În loc de a taia salariile celor care lucrează direct cu copiii, ar trebui să se reducă cheltuielile inutile și să se eficientizeze fondurile.

Principiul corectitudinii și echității trebuie să fie respectat în fiecare decizie guvernamentală. Iar când vorbim despre educație, aceasta nu ar trebui să devină un „teren de joacă” pentru experimentări administrative care afectează direct viitorul copiilor și al întregii societăți.”

Foto: © Vadim Kluchnik | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.