Elevii de liceu petrec până la 6 ore pe internet zilnic, iar cei de gimnaziu până la 4 ore și utilizează rețelele sociale ca surse de informare, în detrimentul presei scrise, radioului sau presei online, arată studiul „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Mai mult, o treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de 5 ore într-o zi obișnuită, mai arată studiul.
Studiul își propune să arate modul în care copiii și tinerii din România cu vârste cuprinse între 9 și 19 ani petrec timpul în online, dar și a modului în care aceștia interacționează cu informația, potrivit unui comunicat de presă.
- Cercetarea a fost elaborată în perioada ianuarie – septembrie 2024. În total, la sondaj au participat 1.852 de elevi. Marja de eroare a eșantionului este de ±1% și studiul are un nivel de încredere de 95%, potrivit CJI.
- Studiul prezintă obiceiurile de utilizare a internetului și a rețelelor sociale, în funcție de ciclurile de învățământ (primar, gimnazial, liceu) și diferențele dintre ele, tipurile de activități preferate de elevi și sursele în care copiii și tinerii au încredere.
Câte ore petrec copiii zilnic pe internet
Potrivit studiului menționat, 95,7% dintre elevii de liceu, 83,5% dintre elevii de gimnaziu și 60,1% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a folosesc internetul în fiecare zi. Consumul
zilnic de internet crește proporțional cu vârsta. Dacă în clasele a III-a și a IV-a media
este de 2 ore, la gimnaziu ajunge la 4 ore, iar la liceu, la 6 ore.
Potrivit studiului, cele mai utilizate platforme online și rețele sociale în rândul elevilor de liceu și de gimnaziu sunt Instagram, urmat de WhatsApp, TikTok și YouTube.
Elevii de clasa a III-a și a IV-a folosesc cel mai mult YouTube, Whatsapp și Roblox.
ChatGPT este instrumentul de inteligență artificială (IA) cel mai cunoscut și cel mai utilizat, atât în rândul elevilor de liceu, cât și al celor de gimnaziu.
Subiectele despre care elevii se consideră mult sau foarte mult informați sunt: trendurile și memele de pe rețelele sociale, sănătate, pop culture, influencerii și comunitățile online, educație și sport.
Subiectele despre care elevii de liceu și gimnaziu consideră că nu sunt deloc sau sunt foarte puțin informați sunt: politica din țară, alegerile din 2024 în România și politica din străinătate, mai arată studiul.
„Finalul anului 2024 a arătat încă o dată cât de important este ca cetățenii României să aibă competențe care să le permită să distingă între fapte și opinii, să înțeleagă mecanismele de funcționare ale rețelelor sociale, tehnicile de persuasiune, să fie conștienți de rolul persuasiv pe care îl joacă influencerii în comunicarea publică și să poată face minime verificări ale informațiilor care ajung la ei,” explică Cristina Lupu, directoarea executivă a CJI, în introducerea studiului.
Studiul arată și că 6 din 10 elevi de liceu cred că o informație este adevărată dacă le confirmă ceea ce știau deja. „Biasul de confirmare este probabil una dintre cele mai întâlnite erori logice inclusiv la noi, adulții. Dacă ne dăm seama cum ne influențează biasurile, putem să recunoaștem mai ușor și mesajele care încearcă să ne inducă în eroare. Rezultatele acestui studiu sunt valoroase pentru noi la CJI când gândim programele de formare pentru profesori și elevi. Ne confirmă cât de important este să continuăm să discutăm cu elevii și profesorii care trec prin cursurile noastre despre subiecte precum biasurile, veridicitatea surselor și rolul jurnalismului”, completează Cristina Lupu.
Când vine vorba de verificarea informațiilor, opt din zece elevi de liceu și cinci din zece elevi de gimnaziu declară că acordă atenție sursei informațiilor. Totuși, pentru majoritatea, acest proces de verificare se limitează la consultarea mai multor surse, fără să pună sub semnul întrebării credibilitatea acestora. Un alt aspect important la acest capitol, care reiese din studiu, este că profesorii ocupă unul dintre primele locuri atunci când vine vorba de persoanele la care copiii merg pentru a verifica informații.
Studiul este disponibil pe site-ul CJI. O discuție despre rezultatele studiului, dar și o analiză a motivelor din spate este disponibilă pe canalul de YouTube al CJI.
Adriana Vișean
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Redacția
Alexa Stănescu și Ștefan Lefter
3 comments
Hai ca v-a scapat cea mai importanta aplicatie utilizata de eminentii elevi romani: gauth. Toate temele, la un click/scan distanță. Un abonament nesemnificativ care-i scutește de chinul temelor și garantează, în fața unor profesori plictisiți, note maxime și burse pentru click-viteză.
Vedeți, nu-s chiar analfabeți funcțional! Totuși, reușesc să se descurce admirabil, și dobândesc cea mai râvnită abilitate: să găsească drumul ocolit prin viață, care să le aducă profit, fără niciun efort.
Un manual digital nu se poate răsfoi bine pe telefon. Copilul meu folosește de 2 ani manuale digitale, cu sau fara „text fluid”, cu resurse audio-video integrate, cu suport pentru profesor și cu variantă pentru copii cu diversitate neurologica sau de limbaj. Deci 5 in 1, foarte eficient. Alt aspect de eficiență și cost e faptul că poate fi ușor actualizat (an de an), revizuit etic etc.
Aceasta a însemnat pentru copilul meu ghiozdan ușor, toate resursele la îndemână pentru o lecție și acces 2-3 ani la același manual, deoarece copii de diverse vârste, adiacente, pot fi in aceeasi clasă, după vârsta mentală a fiecăruia, in mod realmente incluziv.
Înțeleg că pentru niste clase de liceu e propunerea min. cu manualele digitale, așadar nu văd probleme la acea vârstă. Digitalele vor ajuta mai mult pregătirea pentru examenele de bac.
E putin. Ce tara inapoiata suntem, imi e rusine ca suntem asa. 6 ore la liceu? Eliade dormea 4 ore pe noapte, liceenii de azi de ce nu pot dormi tot 4, ca sa stea 20 de ore pe internet? Ma bucur mult ca il avem ministru pe domnul David! Daca introduce repede manualele digitale, elevii vor putea creste numarul de ore petrecute in online, mai un ochi in manual, alt shift, Tik Tok. Daca ii vad parintii cu telefonul si (prin absurd) ii intreaba ce fac, ei pot arata manualul, si apoi intra iar pe Tik Tok. Viitorul suna bine!