Aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024 – cu 5% mai puțin decât în 2023, potrivit Eurostat / România se plasează pe locul al treilea în topul statelor celor mai afectate de acest fenomen din UE

[jp_post_view]
Sursa: Eurostat
Aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024, cu peste 5% mai puțin decât în anul 2023, arată datele Eurostat. Deși România a înregistrat cel mai mare progres din rândul statelor UE la acest capitol, rămâne deasupra mediei UE și se situează pe locul al treilea în topul țărilor în care fenomenul este cel mai pregnant.

În anul 2024, 33.8% dintre copiii cu vârste sub 18 ani erau expuși sărăciei sau excluziunii sociale. Comparativ cu anul 2015, când 44.5% dintre minori se aflau în astfel de situații, România a înregistrat o scădere de 37.3%.

Este important de menționat că este pentru prima dată când România nu mai ocupă primul loc în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de copii expuși acestor riscuri, după ce s-a clasat pe această poziție timp de nouă ani la rând. Iată evoluția situației în România în perioada 2015-2024:

  • 2015 – 53.4% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială
  • 2016 – 56%
  • 2017 – 48.7%
  • 2018 – 44.2%
  • 2019 – 39.1%
  • 2020 – 40.7%
  • 2021 – 41.5%
  • 2022 – 41.5%
  • 2023 – 39%
  • 2024 – 33.8%

În ciuda scăderii semnificative, țara noastră a rămas printre statele cu cele mai mari probleme în combaterea acestui fenomen și avea anul trecut a treia cea mai numeroasă categorie de copii aflați în situații de risc la nivelul UE.

  • Rata copiilor români expuși fenomenului a fost în anul 2024 cu 3.7% mai mare decât media UE (24.2%).

Cele mai mari rate ale fenomenului au fost înregistrate în Bulgaria (35.1%) și Spania (34.6%). După România urmează, la distanță de peste 10 procente, Grecia (26.9%), Italia (23.1%), Franța (26.2%), Malta (25.9%) și Luxemburg (25.6%) – toate deasupra mediei UE.

La polul opus se află Slovenia (11.8%), Cipru (14.8%), Cehia (15.4%), Olanda (15.8%), Danemarca (15.9%), Polonia (16.1%) și Estonia (16.5%).

Conform Eurostat, majoritatea părinților ai căror copii se află în astfel de situații nu au absolvit mai mult de opt clase. În România, 75.8% dintre părinții copiilor expuși acestui fenomen finalizaseră cel mult gimnaziul. De precizat, în anul 2020, procentul acestor părinți a fost cu 12.4% mai mare.

34.2% dintre copiii ai căror părinți au absolvit învățământul liceal sau postliceal și 5.9% dintre cei ai căror părinți au finalizat studii superioare erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024. În cazul celor trei categorii s-au înregistrat cele mai mici procente comparativ cu anul 2015.

Sursa: Eurostat


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elemente de lingvistică ar trebui să fie predate în școli, face apel Societatea Europeană de profil: Îi va ajuta pe elevi să fie mai conștienți social, să se ocupe de orice aspect al limbajului și al competenței lingvistice, inclusiv alfabetizarea funcțională

Studiul lingvisticii în programele școlare preuniversitare din toate țările europene este cerut într-un manifest de vineri al Societas Linguistica Europaea, asociația care reprezintă lingviștii din întreaga Europă. Măsura ar sprijini…
Vezi articolul

Universitatea Harvard a dat în judecată statul american pentru abuz de putere și încălcarea Primului Amendament al Constituției SUA, după ce Administrația Trump a tăiat discreționar fonduri de peste 2 miliarde de dolari

Universitatea Harvard a dat în judecată administrația Trump, acuzând că suspendarea finanțării pentru cercetare, de peste 2 miliarde de dolari, încalcă Constituția și ar reprezenta un abuz de putere, potrivit…
Vezi articolul
Tichete educaționale 2024 - cardurile educaționale de 500 de lei

Ministerul Fondurilor Europene anunță la finalul primului modul de școală cum vor arăta noile carduri pentru tichete educaționale, în valoare de 500 de lei, cu care cei peste 410 mii de elevi ar fi trebuit să poată cumpăra rechizite la începutul anului școlar

La finalul primului modul de școală, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță într-o postare pe Facebook că a finalizat modelul cardurilor pe care părinții le pot folosi pentru a cumpăra…
Vezi articolul