Aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024 – cu 5% mai puțin decât în 2023, potrivit Eurostat / România se plasează pe locul al treilea în topul statelor celor mai afectate de acest fenomen din UE

[jp_post_view]
Sursa: Eurostat
Aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024, cu peste 5% mai puțin decât în anul 2023, arată datele Eurostat. Deși România a înregistrat cel mai mare progres din rândul statelor UE la acest capitol, rămâne deasupra mediei UE și se situează pe locul al treilea în topul țărilor în care fenomenul este cel mai pregnant.

În anul 2024, 33.8% dintre copiii cu vârste sub 18 ani erau expuși sărăciei sau excluziunii sociale. Comparativ cu anul 2015, când 44.5% dintre minori se aflau în astfel de situații, România a înregistrat o scădere de 37.3%.

Este important de menționat că este pentru prima dată când România nu mai ocupă primul loc în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de copii expuși acestor riscuri, după ce s-a clasat pe această poziție timp de nouă ani la rând. Iată evoluția situației în România în perioada 2015-2024:

  • 2015 – 53.4% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială
  • 2016 – 56%
  • 2017 – 48.7%
  • 2018 – 44.2%
  • 2019 – 39.1%
  • 2020 – 40.7%
  • 2021 – 41.5%
  • 2022 – 41.5%
  • 2023 – 39%
  • 2024 – 33.8%

În ciuda scăderii semnificative, țara noastră a rămas printre statele cu cele mai mari probleme în combaterea acestui fenomen și avea anul trecut a treia cea mai numeroasă categorie de copii aflați în situații de risc la nivelul UE.

  • Rata copiilor români expuși fenomenului a fost în anul 2024 cu 3.7% mai mare decât media UE (24.2%).

Cele mai mari rate ale fenomenului au fost înregistrate în Bulgaria (35.1%) și Spania (34.6%). După România urmează, la distanță de peste 10 procente, Grecia (26.9%), Italia (23.1%), Franța (26.2%), Malta (25.9%) și Luxemburg (25.6%) – toate deasupra mediei UE.

La polul opus se află Slovenia (11.8%), Cipru (14.8%), Cehia (15.4%), Olanda (15.8%), Danemarca (15.9%), Polonia (16.1%) și Estonia (16.5%).

Conform Eurostat, majoritatea părinților ai căror copii se află în astfel de situații nu au absolvit mai mult de opt clase. În România, 75.8% dintre părinții copiilor expuși acestui fenomen finalizaseră cel mult gimnaziul. De precizat, în anul 2020, procentul acestor părinți a fost cu 12.4% mai mare.

34.2% dintre copiii ai căror părinți au absolvit învățământul liceal sau postliceal și 5.9% dintre cei ai căror părinți au finalizat studii superioare erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024. În cazul celor trei categorii s-au înregistrat cele mai mici procente comparativ cu anul 2015.

Sursa: Eurostat

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Titularizare 2025

„Scandalul” subiectelor la evaluarea de la clasa a IV-a, „o comédie de spital de nebuni”. Daniel Funeriu: Le invit pe Învățătoarele-Caisă să recitească ”Amintiri din copilărie” și să facă analiza intersecțional-emoționalo-traumato-ecologistă a crimelor comise cu ceaslovul împotriva muștelor

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, reacționează în dezbaterea generată în jurul subiectelor pe care le-au avut la Română elevii de clasa a IV-a, la Evaluarea Națională. „Ajunge să fie…
Vezi articolul

Educația să fie inclusă ca domeniu prioritar în Strategia națională de apărare a țării în viitorul mandat de președinte – propunere a Alianței organizațiilor studențești pentru candidații la președinție / Toate legile pe cale de promulgare să fie transmise spre reexaminare dacă nu respectă transparența decizională, mai cere organizația

Includerea Educației ca domeniu prioritar de dezvoltare și acțiune în Strategia națională de apărare a țării, în mandatul viitorului președinte al României, precum și măsuri dure pentru respectarea transparenței decizionale…
Vezi articolul

Sorin Ion: Dacă vorbim de competenţe digitale, va trebui obligatoriu să revizuim şi curricula la clasele de învăţământ gimnazial. Sunt de vreo opt ani, sunt deja vechi, opt ani în epoca digitală înseamnă foarte mult

„Dacă vorbim de competenţe digitale, trebuie să ne întoarcem cât mai jos pe scara vârstei şi va trebui obligatoriu să revizuim şi curricula la clasele de învăţământ gimnazial, pentru că…
Vezi articolul