Asociația cercetătorilor Ad Astra cere un set de standarde minimale, pe domenii, care să fie aplicate de Consiliul de atestare a titlurilor universitare – CNATDCU – scrisoare deschisă

823 de vizualizări
Masteratul la distanță
Foto: Pexels.com
Asociația cercetătorilor români Ad Astra a transmis Ministerului Educației o scrisoare deschisă prin care cere “sprijinirea activității Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU)”, printr-un set de standarde minimale pe domenii, pentru activitățile de validare a titlurilor și pentru a elimina neconcordanțele între standardele aplicate diverselor poziții universitare.

“Având în vedere lipsa unor standarde minimale naționale pentru acordarea calificativelor (…) care însoțesc acordarea/validarea titlului de doctor, decizia privind acordarea acestora revine comisiei de susținere a tezei de doctorat (…). S-a constatat, de-a lungul timpului, că multe comisii de susținere au un rol pur formal, astfel că lucrări mediocre, unele chiar și plagiate, sunt promovate ca teze de doctorat foarte bune sau excelente. În mod normal, comisiile CNATDCU trebuie să aibă un rol de filtru, însă lipsa unor standarde minimale naționale face ca deciziile acestora să fie foarte ușor contestabile”, se arată în scrisoare. 

Aceasta face trimitere și la concordanțele de validare CNATDCU între diverse poziții și cere:

  • “Elaborarea unor standarde minimale pe domenii și publicarea lor în Monitorul Oficial. De asemenea, solicităm Ministrului Educației, precum și Consiliului General CNATDCU, să analizeze posibilitatea de a extinde standardele CNATDCU și pentru pozițiile de lector și asistent într-o manieră coerentă și să elimine, pe cât posibil, neconcordanțele semnalate”.
Scrisoarea, integral:

„Scrisoare deschisă prin care Asociația Ad Astra solicită sprijinirea activității Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Stimate Domnule Ministru,

Vă adresăm prezenta scrisoare cu motivul principal de a sprijini activitatea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) prin luarea unor măsuri concrete care au drept scop repunerea pe un făgaș normal a activității desfășurate in sistemul de cercetare. Crearea unui sistem competitiv și bazat pe principii meritocratice de necontestat poate duce într-un termen scurt la recuperarea decalajului pe care Romania îl înregistrează în comparație cu entități similare din alte state cu statut de dezvoltare comparabil.

Având în vedere lipsa unor standarde minimale naționale pentru acordarea calificativelor (satisfăcător, bine, foarte bine, excelent) care însoțesc acordarea/validarea titlului de doctor, decizia privind acordarea acestora revine comisiei de susținere a tezei de doctorat. De altfel, CNATDCU avea în atribuții propunerea standardelor minimale și pentru poziția de lector care, ulterior (Ordin nr. 3.897 din 16 mai 2017) au fost restrânse doar la pozițiile superioare.

S-a constatat, de-a lungul timpului, că multe comisii de susținere au un rol pur formal, astfel că lucrări mediocre, unele chiar și plagiate, sunt promovate ca teze de doctorat foarte bune sau excelente. În mod normal, comisiile CNATDCU trebuie să aibă un rol de filtru, însă lipsa unor standarde minimale naționale face ca deciziile acestora să fie foarte ușor contestabile. De asemenea, s-a constatat că la nivelul multor departamente există diferențe semnificative între standardele aferente pozițiilor superioare, respectiv inferioare, fapt care afectează negativ planurile de carieră ale personalului didactic și de cercetare. În multe cazuri, un tânăr se raportează la un set de standarde academice pentru pozițiile de asistent și lector, urmând a constata că pentru poziția de conferențiar e nevoit să îndeplinească cerințe diferite. În analiza noastră am sesizat și o serie de neconcordanțe de validare CNATDCU între CS1/CS2 și Profesor/Conferențiar. Astfel, în prezent, concursurile pe poziții de CS1/CS2 sunt validate în comisiile CNATDCU, în vreme ce concursurile pe pozițiile echivalente din universități (profesor și conferențiar) sunt validate doar la nivelul universităților.

De aceea, solicităm elaborarea unor standarde minimale pe domenii și publicarea lor în Monitorul Oficial. De asemenea, solicităm Ministrului Educației, precum și Consiliului General CNATDCU, să analizeze posibilitatea de a extinde standardele CNATDCU și pentru pozițiile de lector și asistent într-o manieră coerentă și să elimine, pe cât posibil, neconcordanțele semnalate.

Asociația Ad Astra”


2 comments
  1. Iar s-a activat si a iesit din adormire ONG-ul „diasporei cercetarii”, ai carui membri nici nu mai stiu unde se afla Romania pe harta. Dupa incercarile disperate de a se conecta cat mai adanc la banii publici (propunand ca fondurile cercetarii sa fie administrate de o mana de „alesi” proveniti mai ales din strainatate, ca asa e moda de tip Soros), de data asta ONG-ul Ad-Astrist da indicatii pretioase si Ministerului Educatiei si ii „cere” – cu obisnuita obraznicie – sa faca ce doresc ei.
    Vorba aia, politica educationala in Romania nu trebuie facuta din interior, de catre romani, ci numai si numai din afara.

    1. Daca vrei sa fii recunoscut la nivel international, atunci trebuie sa te conformezi standardelor „din afara”. Daca nu, poti sa te joci cu jucariile tale si sa zici ca esti „doctor”, „academician de renume mondial” sau altceva, dar peste granite doar se va rade de tine (in cel mai bun caz).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Antireforma Deca-Iohannis în universități: Peste 50% dintre rectorii aleși în valul 2023-2024 au depășit pragul „legal” de două mandate, iar un sfert au ajuns la al patrulea mandat / Trei din cinci rectori nu au avut niciun fel de concurență

Ultimul val de alegeri în universitățile românești, declanșat la finalul anului trecut și aflat acum pe ultima sută de metri, confirmă că una dintre problemele-majore ale sistemului românesc de învățământ…
Vezi articolul

Unele universități din Olanda îi sfătuiesc pe studenții străini care vor să li se alăture să ia în calcul alte destinații de studiu, din cauza lipsei locurilor de cazare / Olanda e în topul destinațiilor pentru tinerii români care vor să învețe în străinătate

Mai multe universități din Olanda, inclusiv cele din Amsterdam, Utrecht, Eindhoven și Maastricht, îi îndeamnă pe studenții străini care doresc să li se alăture să își reevalueze opțiunea de studii…
Vezi articolul

UPDATE Elena Lasconi a absolvit o facultate particulară din Deva din cadrul Universității Ecologice și a luat licența la ASE București. În CV-ul său oficial nu figurează numele facultății / USR: Lasconi „n-a ascuns nimic niciodată”

Elena Lasconi, candidata USR la prezidențiale, a urmat cursurile Facultății de Management în Economia Turismului și Comerțului Internațional din Deva, o facultate din cadrul Universității Ecologice (universitate privată), potrivit unei…
Vezi articolul

Editorial „Nature”: Președintele Trump încearcă „să demoleze știința și instituțiile internaționale”, iar comunitatea globală de cercetare trebuie să ia poziție împotriva acestor atacuri / „Un asalt asupra științei dintr-un loc este un asalt asupra științei de pretutindeni”

Administrația Trump a „lansat un asalt fără precedent asupra științei, asupra instituțiilor din cercetare și asupra unor inițiative și organizații internaționale vitale”, scrie publicația Nature într-o luare de poziție pe…
Vezi articolul

Remus Pricopie: ‘Desființarea CNATDCU’ nu e o reformă care să justifice un referendum / Universitarii sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor să fie rector? Printre întrebări să se afle și cumulul de funcții

Reacție dură a rectorului SNSPA, Remus Pricopie, la decizia Biroului Permanent al Consiliului Rectorilor de a organiza referendum în universități pentru a decide soarta celui mai important for în analizarea…
Vezi articolul

VIDEO Limbajul științific românesc din prezent „este pestriț”, cu termeni neadaptați din limbi străine, pentru că ultimul vocabular specific este din 1960, atrage atenția vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh: Răspunzători suntem și noi specialiștii. De atunci știința a evoluat

Limbajul științific romanesc este unul „pestriț”, cu termeni din limbi străine, cei mai mulți neadaptați, pentru că ultimele norme și reglementări ale termenilor care să se folosească în diverse domenii…
Vezi articolul